De la curier la MES@GER. Cum se luptă SRI cu digitalizarea

Evoluția unei instituții

Anularea alegerilor de anul trecut a arătat lumii-ntregi că ceva nu funcționează în mecanismul de intelligence al statului român. Poate e vorba de parcimonie cognitivă, cine știe! Oricum, dacă mecanismul ar fi funcționat, n-ar mai fi fost nevoie de o asemenea măsură, pe cât de controversată pe atât de slab argumentată. Așa ceva ar fi fost prevenit.

În consecință, se impune o analiză serioasă a funcționării serviciilor la nivelul CSAT dar, mai ales, în Parlament iar rezultatele, măcar în parte, ar trebui să fie publice. Asta dac-am fi o democrație reprezentativă consolidată … și suverană ( conform Constituției, “Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum”). Și totuși, cu atâtea partide pro-democrație și pro-suveraniste în Parlament, nimic nu se mișcă în direcția asta. Poate cândva …

Până atunci însă, folosindu-ne de informațiile publice la dispoziție, putem face și noi, extra-instituțional, o analiză. Printre concluzii s-ar putea afla și aceea că SRI, de exemplu, în loc să fie o instituție focalizată pe culegerea și analiza informațiilor referitoare la amenințările ce privesc România (Rusia, organizații extremiste interne, terorism, crize economice externe, șamd) - să fie cu alte cuvinte un serviciu de intelligence după model occidental - , se încăpățânează să-și conserve și să-și extindă preocupările în cu totul alte zone. Am arătat în câteva dintre articolele noastre implicarea în domenii străine informațiilor, cum ar fi zborurile speciale sau organizarea propriei rețele medicale.

Azi vom prezenta un alt domeniu care excede misiunii de intelligence a Serviciului, și ne referim aici la securitate. Intelligence-ul e diferit de securitate așa cum câinele de vânătoare (copoiul) nu e dulău de pază. Unul caută, merge “pe urma” vânatului (țintei), adică urmărește activ, timp în care celălalt așteaptă, cu urechile (mai mult sau mai puțin) ciulite, un posibil intrus, adică supraveghează pasiv. Unul cutreieră munții și pădurile, celălalt patrulează gardul proprietății.

După activitățile pe care le desfășoară, ar fi mai potrivit ca SRI să se numească Serviciul Român de Informații și Securitate. Reapariția acestui nomen odiosum în titulatura Serviciului ar putea deschide răni nevindecate dar un lucru e cert: design-ul organizațional actual al serviciului e foarte asemănător cu cel al vechii Securități, o structură de tip sovietic cu multe atribuții de securitate pe lângă cele informative.

Deși nu se discută despre asta în spațiul public, o eventuală mult invocată reformă a serviciilor va impune ca SRI să renunțe la actualul model hibrid intelligence-securitate. Doar astfel serviciul se va transforma din ceva ce seamănă cu un dulău greoi de pază, într-un câine “suplu”, de vânătoare.

Azi ne vom ocupa de prezentarea uneia dintre aceste atribuții de tip securitate și de aparatul care-o pune în operă.

Cine?

În ianuarie 2025, Serviciul Român de Informații anunța pe pagina sa oficială că inițiază implementarea proiectului „Sistem pilot integrat de securitate fizică destinat asigurării protecției unor elemente de infrastructură critică națională aparținând SRI - SISF-PICN” link.

Firesc în cazul SRI, unitățile participante la proiect sunt prezentate sub indicativele militare astfel încât conținutul comunicatului e greu de înțeles (neintenționat, desigur) pentru cei nefamiliarizați cu subiectul. Se menționa că proiectul e implementat:

• prin Unitatea Militară 0929 București

• în parteneriat cu:

  • Unitatea Militară 0296 București,

  • Unitatea Militară 0318 București și

  • Unitatea Militară 0472 București

• având ca unități asigurate:

  • Unitatea Militară 0356 București,

  • Unitatea Militară 0198 București și

  • Unitatea Militară 0167 București

Valoarea totală a proiectului: 3.604.830 lei cu TVA ( +700K euro), din care 3.244.347 lei finanțare europeană nerambursabilă (90 %) și 360.483 lei cofinanțare națională proprie (10 %).

Perioada de implementare: 18 luni de la data semnării contractului de finanțare, respectiv 23.01.2025 – 22.07.2026.

Alte informații:

“Obiectivul general este realizarea unui proiect-pilot pentru implementarea unui sistem integrat de securitate fizică în vederea îmbunătățirii capacității de protecție a unor elemente de infrastructură critică națională aparținând SRI, precum și a spațiilor publice adiacente, prin modernizarea sistemului de protecție fizică perimetrală și a sistemelor de acces, antiefracție și antiincendiu pentru sediul Unității Militare 0356 București.”

la care se adăuga:

“Rezultate propuse sunt:

• modernizarea sistemului tehnic de protecție fizică din cadrul Unității Militare 0356 București, prin dotarea cu sisteme IT&C şi echipamente de monitorizare şi alarmare, integrate la nivelul unei platforme software dedicate, precum și

• instruirea a 16 cadre ce deservesc structurile specifice operative care asigură securitatea fizică a infrastructurilor critice naționale aparținând SRI și care să asigure exploatarea optimă a sistemului integrat de securitate fizică.”

Ok! Deci ce e această UM 0356 București?

După unii jurnaliști “bine informați” (link) ar fi vorba despre Brigada Antiteroristă. Noi credem că nu. Denumirea în clar a UM 0356 este un fel de secret al lui Polichinelle. O simplă căutare pe goagl te conduce la răspuns. Printre rezultate - “Ghidul practic privind COLECTAREA, TRANSPORTUL, DISTRIBUIREA ȘI PROTECȚIA PE TERITORIUL ROMÂNIEI, A CORESPONDENȚEI OFICIALE CLASIFICATE ȘI NECLASIFICATE 2024” (aici pdf), care menționează clar la pagina 4:
”În baza Regulamentului de Funcționare a Serviciului Român de Informații, unitatea specializată în colectarea, transportul, distribuirea și protecția corespondenței oficiale, clasificate și neclasificate este Direcția Protecție Corespondență Clasificată și Obiective (UM 0356 București)”, pe scurt DPCCO¹.

Așadar, marele secret: UM 0356 = (în clar) DPCCO = “Poșta specială”. Nu e o unitate informativ-operativă (nu culege informații, nu e intelligence). E o unitate poștală, militarizată, care asigură, împreună cu Jandarmeria, securitatea transportului corespondenței oficiale.

Cum și cu ce?

Într-o lume în care locul scrisorile pe hârtie e luat de bițișori electronici, SRI nu renunță (din nostalgie?) la vechea metodă: “transportul corespondenţei se realizează de către echipe de curieri, reprezentate de subunităţi înarmate, compuse dintr-un număr adecvat de militari, care execută misiuni speciale, ce constau în colectarea, transportul, distribuirea şi protecţia corespondenţei clasificate, pe trasee de deplasare.”

Poștaș SRI, gata de luptă pentru o nouă “misiune specială” (Sursa www.sri.ro)

“Pentru executarea acestor activităţi, în cadrul SRI sunt prevăzute funcţii distincte, ocupate de personal de specialitate, iar în baza acordurilor încheiate cu Jandarmeria Română, activitatea Poştei Speciale este asistată, în teritoriu, de un efectiv considerabil de subofițeri jandarmi.”

Aceste echipe de curieri înarmați se deplasează cu autospeciale (nu pe biciclete) iar alături de personalul Brigăzii Antiteroriste ( exemplu: controlul de securitate din aeroporturi) și de elicopterele Grupului de Transport Aerian “Delta”, mașinile inscripționate “Poșta specială” sunt poate cele mai vizibile componente ale SRI: la defilări, în trafic, în fața instituțiilor publice.

Model mai vechi de autospecială din dotarea UM 0356 la o paradă de 1 Decembrie. Sursa: www.sri.ro

La 26 iulie 2024, SRI iniția o procedură de achiziție pentru “autospeciale transport corespondență” (link). Finanțarea este asigurată de la bugetul de stat. Costul estimat: între 1,5 -4,2 milioane euro.

Potrivit Caietului de sarcini, SRI urma să achiziționeze între 40 și 100 de autospeciale pentru transport corespondență tip 1 împărțite în trei loturi, după cum urmează:

• Lotul 1 – Autospeciale transport corespondență tip 1 (motor termic) – cantitate minimă 15 bucăți – cantitate maximă 60 bucăți; Valoarea estimata fara TVA:

  2.256.302,55 - 9.025.210,20 RON

• Lotul 2 – Autospeciale transport corespondență tip 2 (motor electric) – cantitate minimă 10 bucăți – cantitate maximă 20 bucăți; Valoarea estimata fara TVA:

  1.974.789,90 - 3.949.579,80 RON

• Lotul 3 – Autospeciale transport corespondență pe platformă de 8+1 locuri (motor termic) – cantitate minimă 15 bucăți – cantitate maximă 20 bucăți. Valoarea estimata fara TVA:

  3.340.336,20 - 4.453.781,60 RON

La vremuri noi, achiziții … noile “autospeciale transport corespondență” Sursa: Facebook via Administrația Prezidențială (23 mai 2025)

Unde - sediul UM 0356 București

Adresa unității este menționată în “Formularul de înscriere în sistemul de colectare, transport, distribuire și protecție corespondență clasificată”, pus de SRI la dispoziția publicului aici pdf:

“UM 0356 București - str. Aleea Hrisovului, nr.18A, Sector 1”, o adresă care ne trimite cu gândul la acte oficiale. Hrisov al coincidenței?

Sediul UM 0356 București (via GoogleEarth)

Prin urmare aici urmează să fie instalat sistemul de securitate în valoare de peste 700.000 euro despre care discutam inițial. Fiind descrise ca “elemente de infrastructură critică națională aparținând SRI” și dat fiind specificul unității găzduite aici, presupunem că aceste clădiri adăpostesc hub-ul central al sistemului de “Poștă specială”. Pesemne aici își așteaptă expedierea plicurile cu corespondență oficială. Expedierea spre destinatari dar și în istorie pentru că, în ciuda investițiilor consistente în sediu, poșta clasică se va stinge. Prin digitalizare.

Digitalizarea poștei speciale - sistemul MES@GER

Serviciile poștale trec de mult timp printr-un proces de transformare iar digitalizarea e forma cea mai banală a acestui proces. Statul român a început și el să facă eforturi în această direcție. Într-o notă de fundamentare a Guvernului din 2021 (aici) se preciza:

“[…] SRI şi-a creat mecanisme informatice care au preluat treptat, în interior, volume importante din expediţiile proprii, în condiţii de securitate şi viteză a comunicaţiilor superioare, instituţia continuând însă, ca autoritate naţională, să deservească un număr de peste 13.000 de beneficiari, să opereze, în medie, peste 7 milioane de trimiteri - între unităţi ale Serviciului, unităţi beneficiare, inclusiv în locaţii atipice sau greu accesibile - şi să livreze corespondenţa în aproximativ 1.570 de puncte.

În anul 2021, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, s-a aprobat demararea proiectului MES@GER - digitalizarea întregului sistem de colectare, transport, distribuire şi protecţie a corespondenţei asigurate de Serviciul Român de Informaţii, prin translatarea în mediul digital, securizat, a corespondenţei clasificate care circulă în format letric între entităţile beneficiare, cu automatizarea proceselor de tranzit aferente.”

Ca o mențiune: cei peste 13.000 de beneficiari despre care se vorbește sunt, în cea mai mare parte, instituții ale statului. Unele dintre ele, prin digitalizarea statului, ar trebui să dispară.

MES@GER - cum funcționează

Potrivit datelor publice analizate, sistemul MES@GER e compus din:

• “echipamentele Mes@ger”, instalate în “Punctele de Prezență” (“organizate de beneficiari” [la sediile acestora - n.n.] potrivit, cerințelor de securitate specifice clasificării corespondenței”), și care pot fi:

  • “stații de lucru și multifuncționale protejate TEMPEST”, evaluate și certificate ca echipamente TEMPEST de nivel A pentru asigurarea corespondenței până la nivelul "strict secret" sau

  • “echipamente de tip comercial” pentru asigurarea corespondenței pentru maxim "secret de serviciu"².

  Aceste “echipamente Mes@ger”, proprietatea SRI, sunt puse la dispoziția beneficiarilor (instituțiile publice etc) cu titlu gratuit, în urma unui contract de comodat încheiat cu Serviciul, iar instalarea lor e asigurată de “echipele tehnice ale SRI”.

• “bucla locală”, adică “conexiunea dintre camera unde va fi instalat sistemul de acces la aplicația Mes@ger [“Punctul de Prezență” de la sediul beneficiarului -n.n.] și camera de comunicații unde există punctul de prezență al STS”³.

• din camera de comunicații a STS, corespondența electronică clasificată e preluată pe “canalul de comunicații asigurat de către STS” urmând ca, prin “bucla locală finală”, să ajungă la echipamentul Mes@ger al beneficiarului-destinatar.

Traseul urmat de un mesaj electronic în sistemul Mes@ger arată, schematic, astfel:

echipament Mes@ger (în Punctul de Prezență de la sediul beneficiarului-expeditor) →bucla locală → camera de comunicații STS (Punct de Prezență STS) → rețelele de comunicații STS → camera de comunicații STS (Punct de Prezență STS) → bucla locală (finală) → echipament Mes@ger (în Punctul de Prezență de la sediul beneficiarului-destinatar).

Și iată cum nu mai e nevoie de curieri, de autospeciale, de depozite poștale ultrasecurizate. Iar odată cu digitalizarea, locul important ocupat de SRI ca intermediar al transferului de informații oficiale (pe suport de hârtie) ar trebui să fie luat de STS.

Dar SRI nu renunță atât de ușor și se încăpățânează să rămână poștașul oficial într-o lume în care și emailul a devenit o antichitate. Cum face asta? Devenind proprietar al “echipamentelor Mes@ger” (al calculatoarelor care se branșează la sistemul de comunicații al STS) și atribuindu-și administrarea aplicației Mes@ger. De ce? Probabil pentru a-și menține controlul asupra sistemului de corespondență oficială și, astfel, un rol esențial în mecanismul de funcționare al statului.

Cum funcționează poșta electronică specială - Sistemul MES@GER (Extras din Ghidul practic SRI, 2024)

Dar, paradoxal pentru o țară cu viteze mari ale traficului internet, digitalizarea poștei speciale, alături de cea a statului, înaintează în ritmul cârâitului de modem din anii ‘90. Potrivit unui document oficial din 2024 (aici):

“Implementarea proiectului presupune o responsabilitate partajată între SRI (cu privire la achiziționarea, instalarea și mentenanța echipamentelor MES@GER) și unitățile beneficiare (cu privire la realizarea propriei bucle de comunicații și a măsurilor obligatorii de securitate), contribuțiile fiecărei părți fiind esențiale pentru finalitatea dorită.

În practica etapei de instalare, realizarea concretă a infrastructurii de comunicații este îngreunată de lipsa specialiștilor, disponibilitatea redusă pentru realizarea măsurilor necesare, lipsa fondurilor ori suprapunerea reformelor administrative în instituțiile beneficiare. În egală măsură, realizarea condițiilor de acreditare este dependentă, în majoritatea cazurilor, de asigurarea unei stări de securitate adecvate.

La momentul actual, având în vedere etapele necesar a fi parcurse de către beneficiari pentru operaționalizarea sistemului MES@GER, se înregistrează îngreunări și întârzieri în perioada de implementare a acestuia.

Ținând cont că până în prezent doar un număr mic de beneficiari au parcurs toate etapele necesare pentru operaționalizarea sistemului MES@GER, în luna decembrie 2023, în baza aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Guvernul a prelungit termenul de implementare cu trei ani.”

Se pare că, în ciuda eforturilor militare ale SRI, niște luddiți și-au găsit de lucru prin măruntaiele României.

O scurtă istorie a poștei speciale

decembrie 2023 - în baza aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ca urmare a dificultăților întâmpinate în operaționalizare, Guvernul a prelungit cu trei ani termenul de implementare a sistemului MES@GER.

2021 - prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, s-a aprobat demararea proiectului MES@GER

1 Martie 2016 - prin Decretul Preşedintelui României nr. 269 din 01.03.2016, Direcţiei Generale Protecție Corespondență Clasificată și Obiective⁴ i se acorda Drapelul de luptă.

27.11.2002 - în aplicarea Legii nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, a fost adoptată H.G. 1349 prin care Serviciul Român de Informaţii a fost abilitat să organizeze şi să răspundă, potrivit legii, de colectarea, transportul, distribuirea şi protecţia, pe teritoriul României, a corespondenţei ce conţine informaţii secrete de stat şi informaţii secrete de serviciu, între autorităţile şi instituţiile publice, agenţii economici cu capital integral sau parţial de stat, precum şi alte persoane de drept public ori privat, deţinătoare de asemenea informaţii, denumite unităţi beneficiare.

1992 - a fost adoptată H.G. 426/1992 privind colectarea, transpor tul şi distribuirea corespondenţei secrete.

1990 - H.G. nr. 948/1990 (nepublicat) prin care unitatea a fost transferată de la Ministerul Apărării Naţionale la SRI

Martie 1990 - înfiinţarea Serviciului Român de Informaţii

23.12.1989 - urmare a desfiinţării Departamentului Securităţii Statului, unitatea de specialitate - la acea dată denumită Serviciul (independent) “C”, cu un efectiv de 77 oameni⁵ - a trecut în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, la Comandamentul Trupelor de Transmisiuni.

Se înfiinţează, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române nr. 341 din 01.05.1951, Serviciul Poştal Special în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Cealaltă misiune a DPCCO/UM 0356

Din titulatura unității deducem că, pe lângă protecția corespondenței clasificate, DPCCO se ocupă și de “protecția obiectivelor” SRI.

Presupunerea e confirmată de anunțurile de angajare ale SRI (pdf), unde observăm că unitatea angajează personal pentru două specialități:

• Specializarea Protecție corespondență clasificată

• Specializarea Protecție obiective - “organizează și răspunde de paza și protecția obiectivelor” - organizează şi răspunde de paza şi protecţia obiectivelor prin forţe şi mijloace specifice, în scopul asigurării siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor împotriva oricăror acţiuni ilicite, precum şi al protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viaţa, integritatea fizică sau sănătatea.

În conformitate cu HG nr. 523/1997 privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi (link), celor 71 de obiective SRI enumerate le era asigurată pază cu jandarmi.

În HG nr. 1.464/2003 Anexa 1 (link), pe LISTA obiectivelor SRI cărora li se asigură pază militară cu efective de jandarmi figurau:

- 70 de obiective (sediile secţiilor judeţene, municipale şi orăşeneşti de informaţii);

- paza şi protecţia transportului corespondenţei clasificate în Bucureşti şi în cele 41 de judeţe.

Situația se modifică în 2005. Prin HG nr. 486 din acel an (link), obiectivele SRI au fost excluse din lista celor cărora li se asigura paza cu jandarmi. Presupunem că e momentul când SRI a renunțat la paza militară cu jandarmi, obținând independența totală față de MAI. Misiunea a fost preluată de o structură proprie pentru paza (“protecția”) obiectivelor, actualmente aflată, alături de structura de Poștă specială, în organigrama DPCCO.

Concluzii

1. Deși pretinde a fi un serviciu de intelligence de tip occidental, SRI are design-ul unui serviciu de tip sovietic/post-sovietic, un hibrid intelligence-securitate, foarte asemănător vechii Securități ( dar mai ales FSB-ului).

2. Odată cu forma, serviciul conservă probabil și cultura organizațională a unui serviciu de securitate.

3. Una dintre structurile de securitate ale SRI este DPCCO (UM 0356), o unitate care are în atribuții transportul corespondenței oficiale (“Poșta specială”) și paza obiectivelor proprii ale serviciului.

4. În Occident “Poșta specială” nu se află în atribuția serviciilor de intelligence. În Franța spre exemplu, funcția revine integral Jandarmeriei. În România Jandarmeria e coparticipant la paza corespondenței oficiale. Se justifică un sistem atât de stufos?

5. SRI investește sume importante din buget în sistemul tradițional (non-electronic) de poștă specială (în mașini, sedii etc) în timp ce digitalizarea Poștei speciale înaintează cu mari întârzieri.

6. Odată cu operaționalizarea sistemului Mes@ger ar fi logic ca SRI să iasă complet din domeniul “Poștei speciale”. Administrarea sistemului Mes@ger ar trebui să revină STS iar ce rămâne non-electronic din “Poșta specială” (documente, colete) împreună cu sediul din Hrisovului ar trebui să revină Jandarmeriei. S-ar supăra cineva?

Încheiem cu câteva citate din oameni celebri:

“In structura altor servicii secrete din UE nu exista poșta militara. La noi face parte din SRI. Asta inseamna ca foarte multi oameni care trebuie sa acopere tot teritoriul tarii, care nu sunt agenti care culeg informatii sau fac operatiuni, nu sunt James Bond, pur si simplu pazesc corespondenta, duc in siguranta niste plicuri din punctul A in punctul B si raspunsul inapoi.”

GEORGIAN POP,

presedintele Comisiei parlamentare de control al SRI (2016)

„Au de făcut (parlamentarii –n.r.) un lucru fundamental: demilitarizarea serviciilor secrete, interdicţie în zona de afaceri şi numărul salariaţilor din serviciu să fie transparent public cunoscut. […] Serviciile secrete fac nişte servicii care nu sunt ale lor. Pentru ce face poştă militară SRI-ul? ”

TRAIAN BĂSESCU, la TVR 1 (2018)

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

“01.05.1951 – 01.05.2015 – 60 de ani de existență și funcționare a sistemului de transport și protecție a corespondenței clasificate” LINK și LINK

“Serviciul Român de Informații – autoritate în colectarea, transportul, distribuirea și protecția, pe teritoriul României, a corespondenţei clasificate şi oficiale” LINK

HOTĂRÂRE nr. 1.066 din 4 octombrie 2021pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.349/2002 privind colectarea, transportul, distribuirea și protecția, pe teritoriul României, a corespondenței clasificate LINK și Nota de fundamentare LINK

HOTĂRÂRE nr. 674 din 13 iunie 2024 pentru completarea art. 1^1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.349/2002 privind colectarea, transportul, distribuirea și protecția, pe teritoriul României, a corespondenței clasificate LINK și Nota fundamentare LINK

“Ghidul practic privind COLECTAREA, TRANSPORTUL, DISTRIBUIREA ȘI PROTECȚIA PE TERITORIUL ROMÂNIEI, A CORESPONDENȚEI OFICIALE CLASIFICATE ȘI NECLASIFICATE 2024” (pdf)

Note

1. Apare sub acest acronim ca autor al articolului LINK

2. Ghid practic SRI, pag. 20- 21

3. Ghid practic SRI, pag. 24

4. În 2024 unitatea figurează ca Direcție dar în 2016 avea un rang administrativ superior, de Direcție Generală.

5. Pe lângă Serviciul “C”, unitatea centrală, existau compartimente responsabile de treansportul corespondenței clasificate și la Securitățile județene.