SRI&DGPI - instrumente pentru confruntarea cu amenințările asimetrice/hibride ( extremism radical included)

Proiectul ANALYSIS

Pentru că instituțiile românești au darul de-a livra texte (ex: comunicate de presă) cu un înalt grad de ambiguitate, ne propunem să traducem o astfel de mostră comunicațională.

La începutul anului acesta (2025), Ministerul de Interne (un anunț similar era publicat și de SRI) anunța inițierea proiectului “Consolidarea capabilităţilor analitice în contextul intensificării ameninţărilor de tip asimetric si hibrid (ANALYSIS)”, în valoare de 5.138.172,00 lei ( +1 Milion Euro). Finanţare europeană nerambursabilă: 75%, finanţare naţională nerambursabilă: 25 %.

De proiecte (și de bani) în domeniul combaterii amenințărilor asimetrice/hibride nu se duce lipsă: în 2020, spre exemplu, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) implementa, “în calitate de lider de proiect, începând din data de 23.12.2020 proiectul „Planificare strategică privind consolidarea rezilienței în fața dezinformării și a amenințărilor de tip hibrid” ” (LINK), în valoare de aproape 12 milioane lei (aprox. 2,4 milioane Euro).

Avem și proiectul „PREVISIO - Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar” (iunie 2024 - iunie 2026) (pdf) în valoare de aproape 5 milioane de lei (circa 1 milion euro) - dintre care 90% fonduri europene nerambursabile - având ca beneficiari SRI, Ministerul Educației și Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI).

Cum evaluăm rezultatele cheltuirii acestor bani? În domeniul larg al securității naționale - unde secretul e esența succesului - presupun că trebuie să procedăm tradițional. Adică așteptăm să ne izbească realitatea.

Și numai ce-am primit o lovitură amețitoare: statul român se bâlbăie încă după șiragul de alegeri 2024- 2025.

Să ne întoarcem acum la “ANALYSIS”. Cu ce rămânem după ce citim comunicatul MAI link ?

Ce știm?

A. Beneficiarii

Care sunt instituțiile statului care beneficiază de acest proiect?

Răspuns:

• Direcţia Generală de Protecţie Internă - DGPI (BENEFICIAR)

• Serviciul Român de Informaţii – U.M. 0929, unitatea SRI responsabilă de achiziții (COBENEFICIAR)

• Direcţia Generală Management Operaţional - DGMO, din MAI (COBENEFICIAR)

• Inspectoratul General al Poliţiei Române, tot din MAI (COBENEFICIAR)

B. Obiectivele și modalitatea de implementare

“Proiectul îşi propune

• dezvoltarea capabilităţilor analitice ale MAI şi SRI în scopul contracarării ameninţărilor hibride şi asimetrice, inclusiv a acţiunilor radicale-extremiste şi

• facilitarea interoperabilităţii, a răspunsului interinstituţional coordonat bazat pe înţelegere comună si abordarea unitară a acţiunilor de identificare si combatere a acţiunilor radicale, asimetrice si hibride.”

Aflăm, deci, că atât MAI cât și SRI au capabilități în domeniul analizei “acţiunilor radicale, asimetrice si hibride”, pe care ANALYSIS ar trebui să le amplifice. Tragem și concluzia că mai trebuie lucrat la capitolul interoperabilitate SRI-DGPI, pornind de la o uniformizare a tratării luptei contra amenințărilor hibride/asimetrice. Ne întrebăm, totuși, de ce e nevoie ca două servicii de informații să se ocupe de același domeniu? Nu era mai simplu cu unul?

“Obiectiv general: Îmbunătăţirea rezilienţei împotriva ameninţărilor asimetrice si hibride în vederea menţinerii unui nivel ridicat de securitate la nivel naţional si european.” Să ne fie bine, să nu ne fie rău …

“Obiective specifice:

1. Alinierea capacităţilor tehnice ale DGPI si DGMO la instrumentarul utilizat de către ceilalţi parteneri instituţionali pentru detecţia ameninţărilor asimetrice si hibride prin intermediul unor aplicaţii digitale avansate de analiză a informaţiilor, în scopul facilitării abordării unitare si a asigurării unui răspuns interinstituţional integrat;”

   Acest prim obiectiv urmează a se realiza prin “achiziţionarea de licenţe software pentru DGPI si DGMO dedicate procesării, integrării, validării si valorificării datelor provenite din multiple surse”. Software-ul , cu nume necunoscut, este “instrumentarul utilizat pentru detecţia ameninţărilor asimetrice si hibride - prin intermediul unor aplicaţii digitale avansate de analiză a informaţiilor”,și se află deja în dotarea partenerilor instituționali (înțelegem aici SRI, poate și SIE, MAE etc). După cum se menționează, este vorba despre aplicații destinate “analizei avansate a informațiilor” și NU culegerii de informații.

2. “Dezvoltarea unui nivel ridicat de expertiză privind analiza informaţiilor (strategică, operaţională si OSINT) în rândul specialiştilor cu atribuţii în contracararea ameninţărilor de natură hibridă sau asimetrică, angrenaţi în operaţiuni de identificare si corelare a alertelor si incidentelor de natură hibridă sau asimetrică, la nivel naţional si internaţional.”

   Cum urmează să se pună în practică acest obiectiv? Prin “instruirea unui număr de 136 de persoane din cadrul MAI si SRI în analiza informaţiilor”. Adică prin instruirea unui număr (apreciabil) de analiști din: DGPI ( probabil din unitatea de analiză, Serviciul 4 /Analiza informațiilor/ din cadrul Direcției Management Informațional Integrat), DGMO, IGPR (probabil Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor - UCAI) și SRI (probabil Direcția Generală de Analiză și Centrul Surse Deschise - pentru analiștii OSINT). Deducem că specializarea analiștilor se face diferențiat:

   1. pentru unii în domeniul “OSINT” (surse deschise, probabil cu accent pe social media),

   2. pentru ceilalți, în domeniul “Multi-sursă” ( OSINT+ HUMINT+ CYBERINT etc), pe sub-domenii:

      1. analiză strategică

      2. analiză operațională

C. Tipul de aplicații/software

Din moment ce proiectul se numește ANALYSIS iar analiștii sunt pregătiți în analiză multi-sursă, respectiv analiză OSINT, presupunem că și softul achiziționat (licențele) are module OSINT (dedicate analiștilor OSINT), respectiv Multi-sursă ( pentru specialiștii în analiză strategică și operațională).

Ce nu știm

Nu cunoaștem cum sunt distribuiți pe structuri (DGPI, DGMO, IGPR și SRI) cei 136 de analiști ce urmează a fi pregătiți.

Și mai ales, nu cunoaștem producătorul(-ii) și nici numele/capacitățile tehnice ale aplicației/-ilor.

Ce înțelegem și ce nu înțelegem

Înțelegem că “partenerii instituționali” ai DGPI/MAI ( SRI cel puțin , numit în proiect cobeneficiar) utilizau, și la sfârșitul anului trecut, aplicații de analiză “în scopul contracarării ameninţărilor hibride şi asimetrice, inclusiv a acţiunilor radicale-extremiste”. Înțelegem că și DGPI avea astfel de capacități tehnice, deși acestea nu erau “aliniate” cu cele ale SRI. Atunci NU ÎNȚELEGEM cum de nu au fost depistate, înainte de alegeri, zisele “interferențe externe” din online (TikTok, Telegram…). Până la urmă intelligence, dacă e, înseamnă în primul rând prevenție.

Înțelegem totuși că nu e o chestiune de dotare cu tehnologie, ci una de oameni și de cum e folosită tehnologia. O citire atentă a rapoartelor prezentate în faimoasa ședință CSAT din 28 noiembrie anul trecut, relevă clar că acestea sunt, în cvasi-totalitate, elaborate pe baza analizei OSINT (din surse deschise) a social media (TikTok, Telegram). Ajungând pe birourile CSAT, înțelegem că aceste rapoarte sunt rezultatul maxim pe care l-au putut oferi structurile de analiză ale SRI și DGPI (despre SIE ce să mai zicem…) în cele câteva zile scurse după turul 1. Deci rapoartele de analiză multi-sursă (“notele”) s-au bazat DOAR pe analiză OSINT, nimic altceva de genul HUMINT (informatori) sau surse tehnice (interceptări, pătrundere în telefoane, calculatoare etc). Înțelegem …

Nu înțelegem cum s-a ajuns la lipsa de coordonare, de “interoperabilitate”, atât tehnică cât și funcțională, între SRI și DGPI, în problema propagandei online de inspirație radical-extremistă. E posibil ca lipsa de coordonare să fie atunci o chestiune de leadership? Sau poate de ostilitate inter-organizațională? E vorba de o consecință a cadrului legal actual?

Referitor la acesta din urmă, avem o nelămurire legată de competența legală. Astfel, potrivit OUG nr. 76/2016 (privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne):

“Direcția Generală de Protecție Internă este structură specializată cu atribuții în domeniul securității naționale, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne […] care desfășoară activități de identificare, contracarare și înlăturare a amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc […] care pot duce la tulburarea gravă a ordinii publice.” (Art. 1 ).

Am arătat aici că expresia “tulburarea gravă a ordinii publice” se referă la infracțiunile în care se folosește violența fizică. Am mai arătat că o componentă anume a DGPI, denumită Direcția Informații Asigurare Misiuni (DIAM), are atribuția de a supraveghea informativ indivizii și grupurile din societate înclinate să folosească violența fizică. Ne întrebam în acel articol, ne întrebăm și azi: ce căuta atunci DGPI în investigarea unei acțiuni de marketing politic (mă refer la campania electorală incorectă a lui CG) care nu implica direct violența fizică? Nu i s-a impus abuziv DGPI, de către CSAT, să-și depășească atribuțiile legale?

Înțelegem că, în domeniul mai larg al subversiunii, al mișcărilor cu potențial anticonstituțioal, ne aflăm mai degrabă în situația unei suprapuneri de competențe între SRI și DGPI, decât în cel al unei acțiuni conjugate. Ambele împart aceeași felie de tort, iar noi toți suferim din pricina asta de indigestie.

Teoretic cel puțin, deducem că SRI (prin Direcția Generală Apărarea Constituției sau cum s-o mai numi) ar trebui să se ocupe informativ de elementele anticonstituționale, violente și non-violente (fără ‘osebire), motivate ideologic.

Pe de altă parte, DGPI, prin componenta ei informativă - DIAM - ar trebui să monitorizeze elementele din societate înclinate să folosească violența fizică, atât cele motivate fie ideologic (politic, religios etc), cât și cele criminale pur și simplu (ex. clanuri). Așa cum precizam în articolul citat, neclaritatea din cadrul legal poate duce la suprapunere în acțiune ( se calcă reciproc pe bombeu) în cazul în care și SRI și DGPI ar dori să acționeze. Aceeași cauză poate fi o invitație la inacțiune (fiecare îl lasă pe celălalt să se ocupe) în cazul în care atât SRI cât și DGPI n-ar dori să acționeze . Nu înțelegem în care dintre situații ne aflăm noi.

Înțelegem, pe de altă parte, că OUG 76 prevede pentru DGPI și atribuția de a desfășura “activități de identificare, contracarare și înlăturare a […] vulnerabilităților și factorilor de risc la adresa […] personalului, […], procesului decizional și capacității operaționale ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne”. Înțelegem că promovarea ideologiilor radicale, extremiste, legionare în rândul personalului MAI e tocmai o astfel de vulnerabilitate (și/sau factor de risc). O anume structură din DGPI - Direcția Contrainformații ( structura DGPI care se ocupă de protecția informativă a MAI) - și analiștii corespondenți ar fi trebuit să producă o analiză a amplorii fenomenului tocmai în interiorul MAI. Până la urmă DGPI se numește “de protecție internă” al MAI, deci misiunea principală e supravegherea celor 130.000+ de angajați ai ministerului.

Nu înțelegem atunci de ce nu se solicită (în media, în Parlament) un raport din partea DGPI, privitor la amploarea fenomenului filo-CG (doar a aspectelor care pot fi încadrate în definiția de amenințare la adresa securității naționale) în rândul personalului MAI. Sau poate că înțelegem …

Dar înțelegem că exprimarea ambiguă din OUG 76/2016, alături de cadrul legal general de reglementare a securității naționale, plin de neclarități și peticit cu Hotărâri CSAT secrete, care țin loc de lege ( situație absolut kafkiană), are nevoie de o corectă așezare.

Asta pe termen mediu și lung. Înțelegem însă că, pe termen scurt, o comisie parlamentară de anchetă (adevărată, mai ales că unele partide parlamentare ar fi, logic, direct interesate de răspunsuri) e obligatorie pentru lămurirea cauzelor care au condus la anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

Va durea, înțelegem, dar în joc este credibilitatea statului. Și n-am putea înțelege ca încă un dosar (alături de cel al Revoluției, al Mineriadelor, 18 august, etc, etc) să fie trecut în uitare ... Istoria noastră întreagă începe să semene a uitare. Cui folosește?