România: război electronic la Marea Neagră
O secvență din istoria Brigăzii 243 Radioelectronică și de Observare (BREO)
Acțiunile militare actuale, atât în perioada de criză cât și în cea de război, se duc într-un spațiu compus din șase “domenii” operaționale (multi-domain operations):
terestru
maritim
aerian
spațial
informațional și
cyber și electromagnetic
Acest ultim domeniu operațional e deja, și în România, un teatru de luptă. Să ne amintim doar de bruiajul constant al semnalului GPS, resimțit mai ales în Dobrogea:
Cu roșu sunt reprezentate zonele cu un nivel de alterare a semnalului GPS mai mare de 10%. (Sursa: gpsjam.org)
SIGINT și Război electronic
Două categorii majore de activități “speciale” urmăresc obținerea superiorității în spațiul electromagnetic: SIGINT și EW.
SIGINT se referă la activitatea de obținere a informațiilor prin exploatarea emisiilor electromagnetice inamice și are două specialități, fiecare cu echipamentul, metodele și experții ei:
COMINT - exploatarea comunicațiilor radio ale adversarilor (interceptare, decriptare etc)
ELINT - culegerea de informații referitoare la radarele inamice (localizare, regim de lucru, etc).
Acțiunile de acest tip se desfășoară în tăcere, “pasiv”, fără a produce “valuri” în mediul electromagnetic. E despre a asculta și a înțelege.
EW - războiul electronic (eng. Electronic Warfare) - este partea “activă”, dinamică, prin care se încearcă obținerea de efecte directe în mediul electromagnetic. E compus din 3 domenii complementare:
ES (Electronic Support) - sprijin electronic, adică obținerea informațiilor necesare acțiunilor de război electronic (de exemplu identificarea frecvențelor de lucru, a puterii sau a poziției unei stații radio/radar inamice)
EA (Electronic Attack) - atac electronic, prin bruiaj sau prin înșelare elctronică.
ED (Electronic Defense) - apărare electronică, prin măsuri de luptă împotriva bruiajului sau a detectării elctronice, etc
O unitate de război electronic
Despre structurile românești SIGINT sau de război electronic nu se știe mare lucru. Totuși, vremurile pe care le trăim ne obligă la o minimă cultură civică militară iar din moment ce domeniul electromagnetic și cyber are un rol decisiv în operațiunile actuale, e firească o informare în termeni generali a publicului interesat.
Eterul dobrogean, expus deja - după cum am văzut - interferențelor electromagnetice ostile, se află în zona de responsabilitate a structurii specializate în SIGINT și război electronic a Marinei noastre militare: Brigada 243 Radioelectronică și de Observare, (mare) unitate înființată acum mai bine de 50 de ani. De-a lungul întregii existențe, deși a suferit mai multe reorganizări, structura și-a păstrat misiunea de supraveghere a spectrului electromagnetic în zona de SE a țării și a Mării Negre, fiind capabilă să execute, la comandă, și acțiuni de atac electronic (bruiaj).
În perioada 2004- 2005, în condițiile redimensionării Armatei române, era planificată transformarea Brigăzii Radioelectronice și de Observare (BREO) în Batalion de Război Electronic (BRE), cu următoarea organizare1:
o componenta fixă, staționară, reprezentată de “un (1) centru de interceptare radio și indicare ținte pentru bruiajul radio” la țărmul Mării Negre, și
o componentă terestră mobilă, compusă din:
un număr neprecizat de autospeciale de interceptare radio HF (tip R4CD)
trei (3) posturi de goniometrare radio în HF (sovietice, tip R-359 “Ceremuha-1”)
trei (3) stații de bruiaj radio în HF, cu:
2 stații de putere medie/1 kW (sovietice, tip R-378)
1 stație de putere mare/5 kW (tip R-325)
3 stații de bruiaj radar de imitare, în impulsuri (tip SPN-40)
erau amintite și 10 stații navale destinate cercetării pasive radar (tip B4A BIZANI), dispuse probabil pe unele nave ale Flotei maritime.
Pe lângă tehnica specializată pentru lucrul în banda HF (comunicații) și radar (non-comunicații) enumerată, în dotarea învechită a unității se mai găsea echipament de război electronic pentru acțiuni în banda VHF (comunicații)2, după cum urmează:
autospecială de interceptare radio VHF (tip R4B2) - un număr neprecizat
puncte goniometrare radio VHF (tip R-363) - nr. neprecizat
stații bruiaj radio VHF (tip R-330) - nr. neprecizat
Simplificând, acțiunile de război electronic în comunicații se desfășoară după următoarea schemă: stațiile de interceptare radio (HF/VHF) monitorizează porțiunea de spectru alocată. Odată ce acestea descoperă emisiile stațiilor radio inamice, încep să le supravegheze, activând totodată stațiile radiogonio proprii pentru a le localiza . Mai departe, fie se continuă ascultarea pentru obținerea de informații (COMINT), fie legăturile radio se neutralizează, prin bruiaj. Există și posibilitatea trimiterii coordonatelor stației, obținute prin goniometrie, spre un efector kinetic (artilerie, aviație etc).
Pe lângă mijloacele de război electronic, BREO/BRE era înzestrată și cu stații de cercetare radar pentru supraveghere maritimă3 :
“5 posturi radiotehnice de cercetare activă radar4” (adică stații radar), de tip neprecizat
“5 posturi de observare radă cu posibilități limitate de cercetare activă radar și observare vizuală a radelor porturilor de la Marea Neagră”.
Dotarea tehnică a unității
Unitatea specializată în SIGINT și război electronic a Forțelor navale române (RO NAVY) utiliza, acum 20 de ani, tehnică sovietică, intrată în înzestrare înainte de 19905. Repartizată pe porțiuni ale spectrului, tehnica BREO/BRE arăta astfel:
Pentru lucrul în banda HF (unde scurte)
Stație radiogonio în banda HF de tip R-359 “Ceremuha-1” ("Черёмуха-1"), produsă de sovietici începând cu anii 1960. Sursa: museum.radioscanner.ru
Dispunerea în teren a autospecialelor R-359 pentru localizarea stațiilor radio inamice.
Sursa: museum.radioscanner.ru
Autostație sovietică de bruiaj radio (banda HF) tip R-378. Sursa: https://www.rwd-mb3.de
Autostație sovietică de bruiaj radio (banda HF) tip R-325. Sursa www.rwd-mb3.de
Pentru lucrul în banda VHF (unde ultrascurte)
Stație sovietică radiogonio VHF de tip R-363. Sursa: www.rwd-mb3.de
Stație sovietică de bruiaj radio (banda VHF) tip R-330U. Sursa: www.ausairpower.net
Aceeași stație de bruiaj radio R-330U, în poziție de luptă. Sursă: hdpic.club
Pentru bruiaj radar
Stație de bruiaj RADAR tip SPN-40. Sursa: www.manfred-bischoff.de
*Înzestrarea unității cu tehnică radar de supraveghere maritimă depășește scopul acestui articol.
N.B. Detaliile tehnico-tactice ale stațiilor pot fi găsite accesând linkurile surselor foto.
Sorin Topor “Războiul electronic naval” Editura Universităţii Naţionale de Apărare 2005, pag. 105
idem, pag. 261- 285
idem, pag. 105
cercetare activă radar se referă la stațiile radar propriu-zise. care emit și recepționează apoi undele reflectate, Cercetarea pasivă radar se referă la senzorii dispuși pe navele militare, de exemplu, capabili să detecteze undele emise de stațiile radar clasice. Odată ce senzorii pasivi alertează nava că a fost “prinsă” de radarul inamic, se pot lua măsuri de protecție.
Având în vedere că RONAVY a fost categoria de forțe cea mai neglijată de conducerea politico-militară a României, e posibil ca o parte din acest echipament să se afle și astăzi în dotarea BREO.