Operațiunea "OUȚELE DE AUR ALE COLONELULUI"
un episod de neuitat al luptei SRI cu evaziunea fiscală și câteva observații
Vineri, 09 Februarie 2018, procurorii DNA audiau, pe parcursul a 4 ore, un număr de șase martori într-un proces care se bucura de o intensă acoperire mediatică. Inculpatul principal în dosar era un anume domn Daniel Dragomir, ofițer (lt. col.) SRI în rezervă la acea dată, care “ în perioada octombrie 2012- octombrie 2013 […] îndeplinise funcția de șef grupare sectoare informativ-operative în Direcția Generală Prevenire și Combatere Terorism1”. Era, cu alte cuvinte, șef în ramura “informativă” a unității antitero, partea îmbrăcată în civil care se ocupă de culegere de informații (cealaltă componentă a DGPCT , cea “operativă”, e compusă grosso modo din sereiști în uniformă - cei care fac controlul de securitate în aeroporturi, cei de la intervenție etc).
Daniel Dragomir - cariera în SRI, pe scurt (așa cum reies din rechizitoriu):
2001 ofiţer operativ la Direcţia generală de combatere a terorismului.
2006 avansat şef birou
2008 şef de sector
2010 şef de grupare de sectoare.
Dosarul (lent-)colonelului SRI D. Dragomir
În acest prim dosar ( aveau să urmeze și altele), “inculpatul Dragomir Daniel […], beneficiind de ajutorul inculpatei Dragomir Marinela Zoica [fosta soție - n.n.], a pretins și, ulterior, a primit de la un martor denunțător, administrator al unor societăți comerciale, suma totală de 2.030.353,32 lei, echivalent a 462.567,61 euro”, se menționează în rechizitoriul DNA.
Martorul denunțător era un milionar francez de origine libaneza, Rami Ghaziri, patron al SC Agroli Group SRL (Avicola Crevedia, etc ). Cunoscut ca "Regele Puilor" pentru pasiunea arătată creșterii galinaceelor, afaceristul se specializase în rasa care produce ouă de aur prin inginerii financiare. Din acest motiv Ghaziri era monitorizat de Direcţia Generală Securitate Economică a SRI în problema evaziunii fiscale din industria cărnii.
Cum a ajuns să colaboreze Regele Puilor cu Colonelu’ Antitero?
Apropierea dintre Ghaziri și Dragomir a fost mediată de un alt libanez, Emile Kharrat, colaborator apropiat al lui Ghazari. Kharrat era un tip căruia îi plăcea să încerce toate tipurile de colaborare, astfel că devenise sursa lui Dragomir în rândul comunităţii libaneze din România. Raportul de tip ofițer operativ- informator între “Andrei” (numele conspirativ folosit de Dragomir) şi Kharrat a fost confirmată de SRI în timpul procesului, printr-o adresă oficială trimisă Tribunalului.
Toate indiciile conduc spre concluzia că Dragomir și-a folosit informatorul, pe Kharrat, pentru a-l atrage pe Ghaziri într-o “combinație” de interes privat iar metoda folosită respectă pașii recrutării unui agent. Regele Puișorilor declara procurorilor: „Începând cu anul 2011, (Emile Kharrat - n.n.) a început să-mi povestească periodic că ar avea legătură cu persoane extrem de influente din România, făcând menţiunea că fără ajutorul unor astfel de persoane firme mari cum ar fi a mea nu ar putea rezista pe piaţă. Precizez că această abordare nu a fost una directă la un anumit moment ea a fost graduală, de fiecare dată urmărindu-se reacţia mea şi adăugându-se ceva care mi-ar fi putut crea convingerea asupra realităţii influenţei pe care o are.
(Emile Kharrat- n.n.) în esenţă, mi-a spus că aceste persoane ne pot ajuta să rezolvăm probelele curente ale firmelor în raport cu autorităţile române cum ar fi încasarea la timp a TVA-ului, facilitarea unor întâlniri cu persoane cu funcţii de conducere în diferite ministere şi ANAF în scopul rezolvării eventualelor probleme întâmpinate din domeniul nostru de activitate, care ar fi putut afecta activitatea societăţilor. (…)
Eu nu am cerut niciodată o întâlnire cu vreun oficial din ministere sau din ANAF, însă aceste întâlniri au fost iniţiate şi organizate de (Emile Kharrat - n.n.) prin intermediul acelor persoane, aşa cum mi-a spus el mie. De câte ori îi spuneam lui (Emile Kharrat) că avem o problemă la un oarecare minister sau o altă instituţie, după câteva zile îmi spunea că sunt aşteptat la o întrevedere cu un oficial de rang înalt care ne poate ajuta. Aceste probleme la care am făcut referire nu erau probleme punctuale ale societăţilor mele ci vizau activitatea în acest sector de producător de carne de pasăre la nivelul ţării.
În împrejurările menţionate, în perioada (…), m-am întâlnit cu (…) Blejnar ( Sorin Blejnar, șef ANAF), (…), (…), un secretar de stat de la ministerul Economiei al cărui nume nu mi-l amintesc, dar şi cu o persoană care s-a recomandat a fi şeful poliţiei economice din Bucureşti (probabil era vorba de Garda Financiară - n.n.)”, se arăta în declarația lui Rami Ghaziri.
Acesta își amintea despre rolul lui Daniel Dragomir, pe atunci ofițer SRI:
„(Emile Kharrat – n.r.) mi-a spus că persoanele influente despre care îmi vorbise şi care ne asigura protecţia, m-au verificat pe o perioadă îndelungată şi la acel moment aveau suficientă încredere în mine, comunicându-mi-se că este timpul să trecem la un alt nivel al relaţiilor noastre.
În sinteză (Emile Kharrat – n.r.) mi-a spus că aceasta însemna ca eu, împreună cu acele persoane menţionate să înfiinţăm o firmă al cărui capital social şi fond de comerţ să-l suport eu, urmând să derulăm afaceri în comun.
Tot la acel moment (Emile Kharrat – n.n.) mi-a mai spus că este obligatoriu să le dau acelor persoane şi suma de 400.000 euro. (…) Anterior sau ulterior acestei întâlniri, tot la Hotel Crown Plazza şi la iniţiativa lui (Emile Kharrat - n.n.) am avut două întâlniri cu acesta şi cu o persoană care mi-a fost prezentată iniţial sub numele de (...) însă despre care în timpul anchetei am aflat că se numeşte (Dragomir Daniel - n.n.), (Emile Kharrat - n.n.) spunându-mi că aceasta era una din persoanele care ne-au sprijinit şi ne sprijină în rezolvarea problemelor.
(Dragomir Daniel - n.n.) mi-a spus că sunt localizat şi interceptat în permanenţă fără a preciza de către cine anume dându-mi indicii clare că ştie despre mine foarte multe şi lăsându-mă să înţeleg că sursa informaţiilor pe care le deţine nu este (Emile Kharrat) ci alte surse mai importante.
La cea de-a doua întâlnire acesta mi-a ţinut o lecţie despre interceptări şi modul în care pot să mă protejez …”.
Fructul relației Dragomir- Ghaziri era protecția acestuia din urmă față de instituțiile anti-evaziune românești. Desigur, în schimbul unei “taxe”: “Sumele de bani […] au fost pretinse și primite de către inculpatul Dragomir Daniel, pentru a-și folosi influența, prin prisma funcției deținute, asupra unor funcționari publici, factori de decizie în cadrul Ministerului Finanțelor, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Garda Financiară. Totodată, inculpatul i-a promis denunțătorului că-i va determina pe acei funcționari publici să îndeplinească sau să nu îndeplinească acte ce intrau în sfera atribuțiilor de serviciu sau erau contrare acestora, în legătură cu rambursarea la timp, către firmele martorului denunțător, a unor sume de bani, solicitate cu titlu de TVA de la bugetul de stat, sau stoparea unor controale fiscale.”
De ce l-a denunțat Ghaziri pe Dragomir?
După ce-a primit “ouțele de aur” de la “Regele Puilor”, “Colonelul antitero” a avut grijă să le “spele” cu atenție pentru a nu li se putea stabili originea. Mișcarea i-a ieșit bine, acuzația de spălare de bani fiind respinsă de instanță.
În final însă, combinația lui Dragomir s-a dovedit a fi un șmen. Ghaziri n-a putut fi ferit de anchetele penale iar asta l-a determinat să-și ușureze supărarea (și pedeapsa) denunțându-l pe colonel.
Depoziţia unui fost ofiţer SRI
Să revenim acum la cei șase martori pomeniți la-nceput. Printre ei se afla un anume domn Marius Mitrus, care lucrase și el in SRI, in perioada 2001-2013. În dosar se menționează: “ultima functie ocupată de acesta in cadrul serviciului secret [ 2009- 2013 , n.n.] a fost de sef grupare sectoare informativ- operative din cadrul Directiei Generale de Securitate Economică”. Așadar tot un șef (de același nivel cu Dragomir), de astă dată în unitatea SRI care ar trebui să apere România de amenințările la securitatea ei (macro-)economică.
Cariera în cadrul SRI a dlui Marius Mitruș ( Extras din CV)
Cei doi sereiști fuseseră colegi de promoție la Academia SRI iar după absolvire "lucram la directii diferite, [dar] eram intr-o relație de cooperare cu acesta".
Depoziţia fostului ofiţer SRI a fost folosită de procurori în construcția acuzării (cu rezultate îndoielnice). Noi putem afla câte ceva despre modul de lucru al SRI în privința evaziunii fiscale. Prezentăm materialul și tragem concluziile la final.
„La momentul la care am primit aceste note şi, ulterior, întâlnirii operative din luna noiembrie 2012 la care a participat şi Dragomir Daniel, am fost contrariat, atât eu, cât şi colegii mei, să constatăm că un alt ofiţer din cadrul altei direcţii părea că întreţine relaţii sau că are legătură cu o persoană aflată în atenţia unităţii din care făceam parte, fapt ce contravine reglementărilor interne. Pot presupune, însă nu cunosc, dacă Dragomir Daniel a raportat superiorilor natura relaţionară cu persoane aflate în atenţia altei unităţi din cadrul SRI. Probabil această persoană era de naţionalitate libaneză.
Arăt încă o dată că, mai ales după întâlnirea de lucru din data de 14.11.2012, atât eu, cât şi şeful de sector, am fost surprinşi de implicarea lui Dragomir Daniel, dar şi mai mult, de faptul că, ulterior acestei întâlniri, ofiţerul nu a dezvoltat şi nu a colaborat în continuare în cauza respectivă. Îmi amintesc chiar că s-a făcut o solicitare punctuală Direcţiei generale pentru combaterea terorismului în vederea dezvoltării datelor şi a unei colaborări viitoare, însă nu sunt sigur că s-a primit răspuns”, a precizat Mitruş.
Observații
Cum decriptăm mărturia acestuia?
la 14 noiembrie 2012 a avut loc o “întâlnire operativă/de lucru” (ședință) la care au participat Mitruș (în calitate de coordonator al activității informative pe segmentul evaziunii fiscale), șeful de sector pe problema evaziune fiscală și Dragomir ( coordonator al informațiilor pe profil antitero (și probabil în problema comunităților cu risc crescut la terorism - ex. libanezi).
conform “reglementărilor interne” ale SRI, o persoană-obiectiv în atenția unei direcții nu poate fi folosită concomitent ca “sursă umană” de ofițerii unei alte direcții. Și totuși …
nu întotdeauna diferitele structuri informative ale SRI sunt în relații de colaborare. Motivele pot ține de șefii acestora dar și de compartimentarea informațiilor. Iar asta a avut (și poate avea) consecințe interesante.
așa cum rezultă din CV și din depoziția în dosar, dl. Mitruș era în 2012 șeful unei grupări de sectoare informativ-operative (adică unde se culeg informații) care avea în compunere o structură (probabil “birou”) “cu competențe privind securitatea națională în domeniul financiar-fiscal”. Cel mai probabil ofițerii acestui birou (la nivel central) și colegii lor de la nivel local ( compartimente mai mici decât birou la județe ) aveau atribuții în culegerea de informații în problema evaziunii fiscale. Potrivit reglementărilor legale în vigoare la acel moment2 , “pentru constituirea unui birou este necesar un număr de minimum 5 posturi de execuţie”. Nivelul imediat superior, cel de “serviciu” (denumit “sector” în cazul SRI) avea nevoie potrivit Legii de un număr minim de 7 posturi de execuție. Presupunem prin urmare că problematica evaziunii fiscale avea alocate între 5- 7 posturi la nivel central. Pentru o estimare (grosieră) a numărului total de cadre la nivel național am putea lua în calcul 2-3 oameni (mai puțin de un “birou”)/județ, rezultând un efectiv de aproximativ 80- 120 ofițeri SRI specializați în evaziune fiscală/pe întreaga țară .
Într-un răspuns al SRI pentru Mediafax (2017), “numărul ofiţerilor SRI detaşaţi la ANAF nu a fost niciodată de ordinul sutelor şi a fost tot timpul mai mic decât cel aprobat prin hotărârea CSAT. Iniţial, au fost detaşate 28 de cadre” care “au contribuit la creşterea gradului de expertiză analitică, la consolidarea unor mecanisme şi proceduri de lucru unitare şi la asigurarea unor standarde superioare de integritate [ anticorupție - n.n.]”.
Eugen Teodorovici declara însă, într-un interviu la Antena 3 (2019) : “Cred ca au fost mai multi de 250, ma indoiesc ca au fost doar 250”. Cineva se joacă cu cifrele!
13 ani. Atât a durat cariera lui Dragomir în SRI. Tot atât și pentru Mitruș. Carierele celor doi au evoluat rapid, relativ asemănător: ofițer operativ-șef birou-șef sector- șef grupare sectoare. După care oamenii au părăsit serviciul. Și tot de 13 ani a avut nevoie Florian Coldea să ajungă din absolvent al Academiei de Informații, în funcția de prim-adjunct al directorului SRI. Deci povestea cu cei 10 ani necesari unui ofițer de informații pentru a deprinde “dificila și nobila meserie” …
ultima observație ar fi că evaziunea fiscală (de nivel înalt) și corupția (la nivel înalt) se pot alimenta reciproc, iar rolul serviciilor de informații în acest mecanism poate fi inhibitor sau catalizator, în funcție de oamenii care le compun.
Daniel Dragomir (stânga) și Marius Mitruș (dreapta), colegi de promoție la ANIMV apoi cariere de succes, aproape paralele, în cadrul SRI (Sursa: Inquam & clubferoviar.ro)
Postscriptum
Cum a evoluat mai departe cariera dlui Mitruș? A plecat din SRI (oare?), după 13 ani de carieră, aproape concomitent cu Dragomir. Lui i s-a deschis însă o portiță în BNR - funcția de consilier al Guvernatorului BNR - probabil și datorită experienței în mediul bancar, pe care-l supraveghease în calitate de ofițer SRI. Cu cine a devenit coleg aici? Cu generalul SRI (r) Sorin Gabriel Cozma, fost șef atât al lui Dragomir (la Direcția Generală Prevenire și Combatere Terorism) cât și al lui Mitruș ( la Direcția Generală Securitate Economică). Lumea mică a serviciilor…
În 2022, dl. Sorin Blejnar ( fost șef al ANAF, condamnat la 5 ani de închisoare într-un dosar de corupție), ieșise de câteva luni din pușcărie. Ne amintim, era una dintre persoanele cu funcție importantă a căror ușă fusese deschisă de colonelul Dragomir pentru Regele Puișorilor. Blejnar și-a făcut prima apariție-n public după “liberare” la un cigar lounge din cartierul Primăverii. I-au ținut companie, la un pahar de vin roșu, două persoane: Viorel Comăniţă ( fost vicepreşedinte al ANAF și șef Vămilor și fost partener al lui Blejnar în dosarul penal “Motorina”) și … Marius Mitruș (link).
Fost șef al anti-evaziunii fiscale din SRI (Mitruș) împreună cu un fost șef al anti-evaziunii fiscale din Ministerul de Finanțe (Blejnar), ultimul în perioada de refacere după o condamnare de corupție pro-evaziune fiscală ( Sursa: mediaflux.ro , 2022)
Nu e România o țară interesantă?
Tipul acesta de rețele umane te face să te-ntrebi: există oare în România un “stat paralel” sau e vorba doar despre un stat paralel cu el însuși? Sau e vorba despre un mănunchi de rețele paralele care, în loc să se întâlnească într-un infinit ideal al interesului național, aterizează corupt - curbate fiind de gravitația puterii și a lăcomiei necontrolate - într-o sumedenie de noduri de interese personale/de grup?
Bibliografie
COMUNICAT DNA Nr. 126/VIII/3 din 26 ianuarie 2015 aici
Marius Mitruș Curriculum vitae (pdf)
Dosarele fostului ofiţer SRI Daniel Dragomir pe înţelesul tuturor
Pentru a se evita confuzia: Direcția Generală Prevenire și Combatere a Terorismului (DGPCT) și-a schimbat numele, după 2020, în Brigada Antiteroristă (BAT). Până atunci Brigada Antiteroristă desemnase doar componenta operativă a DGPCT.
Art. XVI pct. (2) din LEGEA nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției