România - justiție, corupție și servicii de informații

Documentarul Recorder ridică problema corupției la vârful sistemului de justiție. Președintele ND, prin Strategia Națională de Apărare, încearcă să implice SRI în combaterea corupției, propunând înființarea în cadrul Serviciului a unei unități specializate în culegerea de informații în acest domeniu. Articolul nostru îți propune să evalueze, bazat pe argumente, ce șanse de reușită ar putea avea o viitoare unitate informativă în combaterea corupției din justiție.

Cum culege informații un serviciu de informații?

Ce particularizează serviciile de informații este folosirea SURSELOR SECRETE de informații. Acestea pot fi împărțite în două categorii:

• surse umane secrete,

• surse tehnice secrete

Este legal ca SRI să folosească surse secrete de informații SRI în interiorul sistemului de justiție?

Legea nr. 303 din 15 noiembrie 2022 reglementează statutul judecătorilor și procurorilor. Conform acesteia (art. 228 alin. (1)):

“Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate și personalul conex personalului de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații”.

Încălcarea acestor dispoziții de către judecători, procurori (și celelate categorii de personal din justiție enumerate) este sancționată:

“Încălcarea dispozițiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcția deținută, inclusiv cea de judecător sau procuror”. (art. 228 (2) )

Sancțiunea serviciilor într-o astfel de situație e mult mai aspră:

“Serviciilor de informații le este interzis să racoleze persoanele prevăzute la alin. (1) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicții este infracțiune împotriva independenței justiției și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracțiunea este comisă de un ofițer cu funcții de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepsește”. (art. 228 (4) )

Concluzie: SRI-ului îi este interzis prin lege să folosească surse secrete umane în interiorul sistemului de justiție.

Privitor la utilizarea surselor tehnice secrete, să menționăm că utilizarea lor e reglementată prin Legea 51/1991 (a securității naționale)x, textul referitor la “activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului (art. 14 (1))”. Utilizarea surselor tehnice secrete (interceptări, tehnică operativă etc) este condiționată de obținerea de către serviciile de informații (în cazul nostru SRI) a unui mandat de securitate națională. Procesul de obținere al autorizării pornește de la propunerea în scris a serviciului de informații care urmează apoi mecanismul de “control de legalitate” : solicitarea ajunge mai întâi la procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (azi dl. ALEX FLORIN FLORENȚA), pentru ca, în cazul în care acesta o aprobă, să treacă spre analiză la președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Acesta (adică astăzi dna LIA SAVONEA) poate admite sau respinge solicitarea SRI de obținere a mandatul de securitate națională.

Concluzie: Pentru a obține mandatul de securitate națională care i-ar permite să folosească surse tehnice secrete, SRI depinde de acordul a două persoane: dl. Florența și dna. Savonea.

Trageți dumneavoastră acum concluzia finală! (sau mai bine dați un like!)