Parabolice anabolice - cu ochii larg deschiși spre cerul însatelitat

Am rămas datori cu niște explicații. Într-un articol de anul trecut prezentam un colaj foto care ilustra 5 centre dotate cu antene parabolice. Frecvent, rolul acestora e să trasmită și să recepționeze comunicații sau programe radio-TV, prin intermediul sateliților (de comunicații). Alteori, unele antene mai diabolice sunt concepute să intercepteze comunicațiile prin satelit, materialul colectat fiind apoi trimis spre exploatare în sisteme SIGINT (sau mai exact, COMINT). Dar există și alte domenii în care-și pot arăta utilitatea parabolicele, iar asta am aflat ocupându-ne de ligheanele cele mari (diam. > 5 m). Antenele ăstea atât de bine dezvoltate - de pare că-s “pe steroizi” - ar putea fi denumite “parabolice anabolice”.

Revenind la explicații:

• poza #3 , cum rapid a remarcat G., e centrul chinezesc de interceptare (SIGINT) din Bejucal (Cuba). Detalii aici.

• poza #4 - “SIE Periș, jud. Ilfov” (Felicitări, A.!). Detalii aici și aici.

• imaginea #5 - un fake (destul de neîndemânatic) generat de AI (știm că poți mai mult, ChatGPT!)

Azi ne vom ocupa poza #1 - Centrul de Comunicaţii prin Satelit CHEIA (jud. Prahova). În principal, acest “obiectiv” este un teleport - “cel mai mare din Europa Centrală şi de Sud-Est”. Prin intermediul celor 7 staţii de sol din dotarea Centrului, RADIOCOM SA - societatea statului român care-l administrează - furnizează “conexiuni de date şi voce” (comunicații prin satelit) şi “broadcasting video şi audio” (radio- și televiziune prin satelit) “către orice colţ al lumii”. Transmisiunile au loc în benzile C şi Ku.

Dar recent, Centrul de la Cheia a primit încă o misiune.

Space domain awareness

Potrivit Agenției Spațiale Europene (ESA), de la debutul erei spațiale în 1957, omenirea a efectuat aproximativ 7070 de lansări (exclusiv ratările) de rachete purtătoare de “sarcini” spațiale, având ca rezultat un total de aproximativ 23770 sateliți, dintre care circa 12900 încă funcționali (date din octombrie 2025). Pe lângă sateliți, pe diversele orbite ale Pământului (deasupra dârelor chemtrails, desigur) mai gravitează și o sumedenie de resturi (debris) de sateliți și rachete. Toate aceste artefacte ale umanității, dac-ar fi strânse la un loc, cântăresc împreună ceva mai mult de 15100 tone, adică o dată și jumătate greutatea Turnului Eiffel. Atâta doar că masa asta e împrăștiată în multe-multe fragmente de dimensiuni diferite (peste 1 milion de obiecte mai mari de 1 cm). Mai relevante pentru activitățile spațiale circumterestre sunt cele cu dimensiuni mai mari de 10 cm, adică vreo 54000 de obiecte (inclusiv cca 9400 sateliți activi)¹. Monitorizarea poziției acestora e o misiune de mare importanță pentru actorii spațiali - fie ei militari, civili sau comerciali - care se numește “cunoașterea domeniului spațial” sau, mai frecvent, “space domain awareness” (prescurtat SDA).

Don’t Look Up!

Statele cu pretenții spațiale și-au înființat organizații al căror scop e să se uite exact în sus pentru a monitoriza traiectoriile obiectelor spațiale importante. Acestea, fie că sunt sateliți, fie că sunt resturi ce pot afecta operarea propriilor sateliți, sunt supravegheate permanent de la sol folosind instrumente electrono-optice (de exemplu telescoape speciale) și stații radar. Pe lângă acestea, unele țări avansate tehnologic folosesc pentru supravegherea spațiului periterestru și senzori plasați pe sateliți specializați. Datele primite de la toți acești senzori sunt procesate și analizate în centre specializate unde obiectele catalogate (cataloagele de acest tip indexează câteva zeci de mii de obiecte spațiale) sunt monitorizate 24/7 pentru cunoașterea “situației spațiale”.

În SUA, activitatea SDA e condusă de Mission Delta 2 din cadrul Forțelor Spațiale (U.S. Space Force). Unitatea, echivalentă unui grup aerian/wing, e compusă din mai multe escadrile de supraveghere spațială și are la dispoziție câteva tipuri de senzori, printre care sistemele radar de la sol AN/FPS-85 (Eglin Phased Array Radar) și AN/FSY-3 (SPACE FENCE).

Centru american de supraveghere a situației spațiale

Radar AN/FPS-85 (Baza Aeriană Eglin, Florida) Sursa: spaceforce.mil

Supravegherea spațiului e și misiunea Centrului 821 Principal pentru Cercetarea Situației Spațiale/GȚ RKO (821-й главный центр разведки космической обстановки - ГЦ РКО) din cadrul forțele de apărare aero-spațiale ( Войск Воздушно-космической обороны ) ale Federației Ruse. Unitatea, purtând indicativul UM 61437 (в/ч 61437), e situat în localitatea Noghinsk-9 (Ногинск-9) și face parte din Armata a 15-a de apărare aero-spațială OSNAZ (cu destinație specială) (15-й армии воздушно-космической обороны (особого назначения).

Sala de operații a Centrului 821 Principal (2013) Sursa: topwar.ru

În subordinea Centrului 821 funcționează un sistem complex de senzori radar și electrono-optici dispuși în diverse locații “strategice” de pe teritoriul Federației Ruse.

Unul dintre senzorii Centrului 821, stația radar 20J6 din componența complexului radio-tehnic de cercetare a obiectelor spațiale 45J6 „Krona” (Радиооптический комплекс распознавания космических объектов “Крона”). Echipamentul e dizlocat în munții Karaceai-Cerkessia (Caucaz), la 15 km NE de vârful Ceapal (poziție: 43°49′34″ N 41°20′36″ E) Sursa: vpk novosti

În China, supravegherea situației spațiale revine Bazei 37 (UM 32035), o unitate a Forțelor Aerospațiale din Armata Populară de Eliberare². Cu sediul central în districtul Lintong din orașul Xi’an (provincia Shaanxi), Baza 37 dispune pe teritoriul Chinei de câteva situri radar LPAR (Large Phased-Array Radar) care îndeplinesc o funcție dublă: supravegherea obiectelor spațiale și detectarea rachetelor balistice³.

Militari chinezi din Forțele Aerospațiale ale Chinei dând raportul, prin legătură video, Președintelui Xi Jinping. Radarul LPAR din fundal aparține bazei militare Jiamusi (provincia Heilongjiang), parte din sistemul de supravechere spațială al Chinei. Captură dintr-un filmuleț postat de armata chineză la 25 ianuarie 2025 (via Newsweek)

România

În aprilie 2014 a demarat programul de supraveghere spațială al Uniunii Europene, inițiativă - denumită EU-SST (Space Surveillance and Tracking) - la care au participat inițial cinci state: Franța, Italia, Spania, Germania și UK. Scopul era ca fiecare dintre agențiile spațiale ale acestor țări să pună la dispoziția partenerilor datele culese de propria rețea de senzori. Unul dintre cei mai performanți astfel de senzori europeni e radarul francez GRAVES (Grand Réseau Adapté à la Veille Spatiale), specializat în supravegherea altitudinilor între 800 și 1000 km (LEO).

Stația de emisie a radarului francez GRAVES situată la Broye-lès-Pesme (lângă Dijon) Sursa: Armée de l’Air

Spre deosebire de structurile de supraveghere spațială ale SUA, Rusiei și Chinei, programul EU-SST e gestionat azi de o agenție europeană civilă - EUSPA (EU Agency for the Space Programme). În cei peste 11 ani de existență, parteneriatul s-a extins semnificativ, ajungând azi la 15 state membre. Conform înțelegerii, datele colectate de senzorii partenerilor sunt procesate de Germania, informațiile analizate fiind livrate centrelor operaționale din țările membre.

Rețeaua de senzori aflată la dispoziția EU-SST, aprilie 2025. Remarcăm în România și senzorul “Cheia”. Sursa: www.eusst.eu

Fapt mai puțin cunoscut opiniei publice, România participă și ea din 2019, ca partener, la programul EU-SST. În această calitate, țara noastră pune la dispoziție propria rețea de senzori de supraveghere spațială. De interes pentru noi azi e cel de la Cheia.

În Centrul de la Cheia există două antene parabolice mari, fiecare cu un diametru de 32 m. Inaugurate în 1976, respectiv 1979, acestea au fost folosite pentru comunicații telefonice internaționale (rețeaua INTELSAT). Însă, odată cu dezvoltarea pe scară largă a comunicațiilor prin fibră optică, parabolicele noastre anabolice au fost dezafectate.

Radarul de supraveghere spațială de la Cheia (PH). Sistemul dă o nouă întrebuințare celor două antene parabolice de 32 m. Sursa: Bîră, Ionescu, Hobincu

Din 2019, urmare a admiterii României în EU-SST, antenele dezafectate au renăscut. În urma unui proces de retrofitting, cele două antene surori au fost reorientate spre supravegherea spațială, fiind transformate în … radar. Acesta, operat de RARTEL în cooperare cu RADIOCOM, poate detecta obiecte cu secțiune radar de până la 0.02 mp, la altitudini sub 1200 km. Radarul de la Cheia emite în banda C, cu o putere de 2.5 kW.

Astfel participăm și noi la performanțele remarcabile ale sistemului EU-SST:

• acoperire integrală a orbitelor GEO (geostaționare) și MEO (medii) pentru obiectele mai mari de 35 cm.

• acoperire de aproape 100 % a orbitelor LEO (joase) pentru obiectele mai mari de 50 cm și de aproximativ 20 % pentru obiectele mai mari de 7 cm. .

Iar acoperirea și acuratețea informațiilor orbitale ale programului EU-SST urmează să se îmbunătățească prin modernizarea și extinderea rețelei de senzori.

PS

Rămâne totuși o întrebare: cum ai putea crede toate astea știind bine că Pământul e plat?

- va urma -

Bibliografie

https://www.politico.eu/article/eu-space-commissioner-calls-for-european-space-shield/

NATO Commercial Space Strategy13 Feb. 2025 link

NATO’s Overarching Space Policy 27 Jun. 2019 link

Space Domain Awareness & Combat Power is the Space Systems Command Program Executive Office (PEO) link

USSF ALMANAC 2025 (pdf)

https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%93%D0%BB%D0%B0%D0%B2%D0%BD%D1%8B%D0%B9_%D1%86%D0%B5%D0%BD%D1%82%D1%80_%D1%80%D0%B0%D0%B7%D0%B2%D0%B5%D0%B4%D0%BA%D0%B8_%D0%BA%D0%BE%D1%81%D0%BC%D0%B8%D1%87%D0%B5%D1%81%D0%BA%D0%BE%D0%B9_%D0%BE%D0%B1%D1%81%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D0%BA%D0%B8

https://en.wikipedia.org/wiki/Main_Centre_for_Reconnaissance_of_Situation_in_Space

https://topwar.ru/30674-glavnyy-centr-razvedki-kosmicheskoy-obstanovki-otmetil-svoe-25-letie.html

Под присмотром космос Автор Анна ПОТЕХИНА, «Красная звезда». 18.07.2013 19:57 размер шрифта LINK KRASNAIA ZVEZDA

Радиооптический комплекс распознавания космических объектов “Крона” (LINK )

https://www.newsweek.com/china-news-long-range-missile-radar-rare-public-photo-shows-2021305

« GRAVES » : Grand Réseau Adapté à la VEille Spatiale : Une perspective européenne link

Renforcement des capacités de surveillance de l’espace : la DGA commande à Thales le radar Aurore link

https://www.defense.gouv.fr/cde/nos-capacites-spatiales

Călin Bîră, Liviu Ionescu, Radu Hobincu “Final Implementation and Performance of the Cheia Space Object Tracking Radar” Remote Sens. 2025, 17 (pdf)

Note

1. https://sdup.esoc.esa.int/discosweb/statistics/

2. denumirea Forțelor Armate ale Republicii Populare a Chinei. În engleză e folosită frecvent prescurtarea PLA.

3. https://jamestown.org/pla-military-aerospace-force-on-the-frontier-of-innovation-and-competition/