Dosarul "Puciului Georgescu - Potra" (din 7/8 decembrie 2024) - indicii de manipulare

sau "Istorii florențane"

“România e o livadă în care și pomul adevărului produce minciunele”. (Un tip)

Ne-am simțit obligați să găsim acestui dosar un nume potrivit. În comunicatele sale, Parchetul General utilizează formularea juridică “acţiuni împotriva ordinii constituţionale”, cu trimitere la art. 397 Cod penal. Aceeași instituție folosește însă, aluziv, și termenii - mai “politici” (din științele politice) - lovitură de stat și insurecție¹, în timp ce în mass-media s-a ajuns chiar la “revoluție”².

Deși considerăm că termenul cel mai potrivit pentru a caracteriza versiunea Procurorului General în ce privește acțiunea grupului Georgescu- Potra ar fi cel de “insurecție”, noi am ales să folosim termenul “puci” (din germ. Putsch), și asta din două motive:

1. pentru că, potrivit DEX, acesta definește o “[a]cțiune armată a unui grup politic militar care are drept scop răsturnarea puterii de stat printr-un atac neașteptat.”

2. e sexy. Au existat în istorie (a Germaniei, mămica etimologică) câteva exemple de astfel de încercări, frecvent tentative avortate, organizate de grupări de extremă dreapta ( “der Kapp-Putsch”/1920, “der Hitler-Putsch” sau “Puciul de la berărie”/1923). Ne gândim că face pereche bună cu pretinsele acțiuni “neo-legionare”.

16 septembrie 2025, o zi de muncă intensă la Ministerul Public

La 16 septembrie a.c., printr-un comunicat de presă postat pe pagina Ministerului Public, eram înștiințați că “22 persoane [sunt] trimise în judecată în dosarul vizând comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale”. Nu sunt menționate numele inculpaților.

În aceeași zi avea loc o conferință de presă (video) a Procurorului General al României, dl. Alex Florin Florența, “având ca temă războiul hibrid”.

Imagine din timpul conferinței de presă susținute de Procurorul General Florența, un “atelier” în care au fost expuse, printre alte forme de război hibrid, și tehnici de “inginerie socială”. Există indicii că, pe anumite segmente, unii dintre reprezentanții presei au devenit, inconștient, subiecții unui experiment de același gen. (16 septembrie 2025, via Agerpres)

“Ceci n'est pas une pipe”, sau despre inginerie socială și manipulare

Pe parcursul conferinței de presă, dl. Florența a folosit frecvent sintagma “inginerie socială” (eng. social engineering). Expresia, împrumutată din domeniul securității cibernetice (CYBERSEC), e o altă manieră de a spune “manipulare”.

În domeniul CYBERSEC, ingineria socială se referă la acțiunile care au drept scop manipularea unui individ. Acesta e convins, printr-un mesaj “aranjat”, să execute acțiunea dorită de manipulator (de exemplu să-și divulge credențialele unui individ rău intenționat, care pretinde că-i telefonează din partea băncii).

În expunerea dlui procuror, “ingineria socială” își amplifică sensul și se referă la însușirea de către un segment important din populație a unui mesaj persuasiv, propagandistic, la convertirea aproape religioasă a cetățeanului obișnuit la “dreapta credință” propagată prin mecanisme informaționale (se presupune) rusești³.

Pe scurt, prin inginerie socială, “românul simplu” e transformat într-un credincios (de la a crede), într-un adept al unui personaj aflat în slujba Moscovei, pe parcursul procesului legăturile și intențiile acestuia fiind ascunse. Adică, în esență, a face un segment mare de populație să creadă ceva (și să voteze în consecință) fără a gândi critic, în condițiile în care i se ascund informații. Manipulare politică, o variantă a dictonului Crede și nu cerceta!

Dar tot manipulare este și acțiunea de a face un segment de populație (poate diferit de cel aflat în vizorul agresorului hibrid) să creadă, fără discernământ, o versiune a unei povești în condițiile în care nu aduci argumente în susținerea acesteia. Și asta chiar - sau mai ales - dacă invoci secretul (de stat, profesional, judiciar, etc) în sprijinul ocultării dovezilor.

Pentru cetățeanul rațional, recunoașterea manipulării se impune de la sine, indiferent de identitatea agentului-manipulator. Identificarea indiciilor manipulării e un bun exercițiu de educație civică iar azi am sesizat niște "glitches in the Matrix" tocmai la cei care pretind că vor să-i expună pe manipulatorii hibrizi.

Joc de umbre surprins pe timpul “atelierului de inginerie socială” (16 septembrie 2025, via Agerpres)

1. Primul indiciu: două evenimente petrecute concomitent

Așa cum am văzut, cele două evenimente au avut loc în aceeași zi. Mai mult decât atât: începerea conferinței de presă și postarea comunicatului Parchetului General au avut loc concomitent, perfect sincronizat, la ora 11:00. Coincidență? Poate. Noi credem că nu.

Conferința de presă a dlui. Florin Florența (FF) a avut două părți. În prima parte (în video până la minutul 44:00) au fost expuse “unele dintre concluziile ce s-au desprins din anchetele efectuate la nivelul Parchetului General în ultimele luni, referitoare la modul ]n care s-au derulat evenimentele din toamna anului 2024, din preajma scrutinului electoral pentru alegerea Președintelui”.

Dar ce rost avea acest “bilanț” al activității Parchetului General în cauze legate de un mereu pomenit război hibrid al Rusiei împotriva României? Dl. Procuror General declara că urmărește “conștientizarea la nivelul opiniei publice a modului în care se derulează un război hibrid manual (???)”.

Conștientizarea se adresează rațiunii, iar aceasta funcționează cu argumente. Ce fel de argumente aduce dl. Florența? În afară de informațiile existente deja în spațiul public, nimic. De ce? Pentru că “acestea sunt elemente de probatoriu din dosarul de urmărire penală pe care, în acest moment, nu vi le pot divulga”. Așadar, omul trebuie crezut pe cuvânt. E procuror general, poartă marca adevărului absolut. Chiar așa?

Ce lipsește în calitate compensăm prin cantitate, sau, cum spunea Stalin, “cantitatea e ea însăși o calitate”. Volum/unitatea de timp = debit : ritmul de mitralieră al Procurorului General lasă puțin loc de reflecție. Răspunsul automat la întrebările jurnaliștilor amintește de un chatbot despre care îți dai seama din prima că e programat să-ți vândă un produs. În cazul acesta - o poveste.

Dar de ce trebuiau prezentate “concluziile” tocmai în acel moment? Dosarele n-au fost judecate, unele n-au fost nici măcar trimise în judecată. Cum poți trage niște concluzii credibile în această fază, mai ales în condițiile unei epidemii de rechizitorii respinse, fapte prescrise și inculpați achitați? Și asta în luna septembrie, imediat după vacanța de vară. Poate e un semnal că Parchetul nu doarme nici măcar în concediu?

A doua parte a conferinței de presă a fost sesiunea de întrebări și răspunsuri (vezi video - după minutul 44). Prima întrebare, a unui jurnalist de la “Știrile ProTV”, parcă a fost pusă cu mâna: “Ați finalizat ancheta cu privire la ceea ce s-a întâmplat în acea perioadă în ceea ce privește pe Călin Georgescu? L-ați trimis în judecată pe Călin Georgescu și dacă da, pentru ce acuzații? “

FF: “Da, pot confirma. Astăzi a fost înregistrat la Curtea de Apel București rechizitoriul emis de Parchetul General în care au fost trimiși în judecată 22 de inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, instigare publică și, unii dentre ei, pentru infracțiuni de nerespectare a regimului armelor și munițiilor sau a materialelor explozibile”.

Și astfel s-a făcut legătura între interferențele hibride rusești și “puciul Georgescu- Potra”. Poate “concluziile” din expunerea dlui Florența (orașul ilustrului Machiavelli) vor să dea credibilitate unui dosar intens mediatizat, în condițiile în care atât expunerea cât și dosarul gâfăie după probe.

Dar concluziile nu pot preceda judecării probelor. E drept că, în justiția română, exista o practică a publicării hotărârilor judecătorești înaintea redactării motivării acestora. Uneori treceau luni până la apariția argumentării unei hotărâri. Dacă în justiție așa ceva (din păcate) s-a putut (ncsf, nu?), în comunicarea publică, ca receptor- gânditor putem refuza. E logic să ai mai întâi argumentele, să le judeci, și apoi să tragi concluziile.

A prezenta concluzii în absența etalării dovezilor - sub pretextul că ar fi secrete - e un indiciu de manipulare. Pardon, de inginerie socială.

2. Rechizitoriul secret se scurge în mass-media

Dl. Florența invoca în sprijinul nedezvăluirii dovezilor faptul că “sunt elemente din anchetă, care nu pot fi publicate în momentul de față”. Cu toate astea, la câteva zile au apărut în presă (ex: Libertatea, G4Media, Hotnews) diverse “detalii din rechizitoriu” sau “stenograme din rechizitoriul procurorilor”.

Aflăm cu această ocazie că “rechizitoriul […] are 327 de pagini” și că, în plus, a fost “datat 15 septembrie 2025 și consultat de Libertatea marți, 16 septembrie”⁴. 327 de pagini într-o zi. Dar nu orice zi: 16 septembrie 2025, o zi de muncă intensă. Și pentru parchet, și pentru presă.

Spunem repede “Dubito, ergo cogito” și ne vin în minte niște întrebări: rechizitoriul a fost consultat integral ori au fost selectate anumite fragmente? Cine a făcut selecția în acest caz? Ce s-a publicat a fost agreat cu procurorii?

Nu știm, nu se spune. Iar ăsta e un alt indiciu de manipulare.

BTW. Nu știm cum au fost selectate fragmentele de rechizitoriu “scurse” în presă dar dacă acestea sunt probele cele mai grele … cam subțirel. Poate vom reveni cu o analiză.

În orice caz, în situația respingerii rechizitoriului sau a achitării inculpaților, credem că, la terminarea mandatului de Procuror General și după bine-meritata pensionare, Dl. Florența ar putea scrie, urmând exemplul unui alt mare procuror-șef român și inspirația infinit mai genialul Machiavelli, o variantă românească a “Istoriilor florentine” pentru care ne-am imaginat și-un titlu “Povestiri florențane”. Ar putea fi un bestseller.

Concluzii

Am identificat două indicii care sugerează transformarea dosarului “puciștilor” într-o operațiune de PR ( nu spunem inginerie socială):

• sincronizarea aproape militară între cele două evenimente analizate și

• “scurgerea asistată” a unor fragmente de rechizitoriu în presă.

Cui folosește această operațiune?

Probele din dosare vor ajunge, curând, în spațiul public. Pe cale naturală - procesele nu se vor desfășura în secret. Mai devreme sau mai târziu vor apărea și hotărârile. Până atunci însă, dl. Florența va dispărea în istorie. Cu alte cuvinte operațiunea de PR pare să urmărească un efect pe termen scurt.

Chiar în situația în care hotărârea judecătorească va fi defavorabilă procurorilor, ponoasele le vor trage, eventual, aceștia - cei care instrumentează cazul - , nu Procurorul General.

Prin urmare, operațiunea are un obiectiv pe termen scurt și e favorabilă dlui. Florența. Sperăm să-i folosească în perioada asta zbuciumată pentru justiție …

Și o observație de final

Apar frecvent în dezbaterea publică termeni precum revoluție, lovitură de stat, insurecție, puci etc. “Noua Republică”, cea apărută după căderea regimului Ceaușescu, s-a născut dintr-un “eveniment” pentru care se caută și acum, la 36 de ani, un titlu adecvat (s-a încercat, o vreme, “loviluție”).

Folosirea unor termeni nepotriviți pentru caracterizarea fenomenelor cu impact politic e un alt indiciu de manipulare. Ne gândim că s-ar impune un material pe această temă.

Voi ce credeți?

Bibliografie

Andrew Wilson Political Technology, The Globalisation of Political Manipulation Cambridge University Press 2023

https://www.libertatea.ro/stiri/horatiu-potra-plan-revolutie-calin-georgescu-stenograme-rechizitoriul-procurorilor-5451556

https://www.libertatea.ro/stiri/sustinatorii-lui-calin-georgescu-din-media-afaceri-si-justitie-ce-nume-sunt-alaturate-de-procurori-in-rechizitoriu-miscarii-suveraniste-5453311

https://www.libertatea.ro/stiri/calin-georgescu-refuzat-turnarea-ceaiului-discutie-privata-horatiu-potra-rechizitoriu-procurori-5455591

https://www.libertatea.ro/stiri/sustinatorii-lui-calin-georgescu-din-media-afaceri-si-justitie-ce-nume-sunt-alaturate-de-procurori-in-rechizitoriu-miscarii-suveraniste-5453311

https://hotnews.ro/rechizitoriu-trebuie-pus-parul-pe-ei-simplu-nu-rugaciuni-si-sperante-planul-lui-calin-georgescu-de-destabilizare-si-preluare-a-puterii-pus-la-cale-cativa-ani-cine-face-parte-di-2067069

1. Vezi comunicatul de presă din 16 septembrie 2025 (link), unde apar formulările “Încercările de lovituri de stat”, “conflicte interne, de tip insurecțional sau paramilitar”

2. Articolul Cum a pus la cale Horațiu Potra planul unei revoluții alături de Călin Georgescu: „Toți românii să iasă cu parul pe stradă” (link)

3. Poate ar fi mai potrivit termenul “tehnologie politică” (din rus. ПОЛИТИЧЕСКАЯ ТЕХНОЛОГИЯ politiceskaia technologhiia), la Andrew Wilson Political Technology

4. https://www.libertatea.ro/stiri/horatiu-potra-plan-revolutie-calin-georgescu-stenograme-rechizitoriul-procurorilor-5451556