De ce n-a anticipat SRI interferența Rusiei în campania electorală din toamna trecută?

sau era de anticipat așa ceva?

Suntem bombardați până la refuz cu narativul implicării Rusiei în alegerile din 2024. Media românească rămâne o cameră de rezonanță pentru mesajele politicienilor la putere iar asta pentru că televiziunile, radiourile și site-urile au fost și sunt plătite din bani publici. Să-i lăsăm să spună ce sunt plătiți să spună.

Dar ce putem afla noi, cetățenii de rând, conștienți că se încearcă manipularea noastră? Ce concluzii putem trage dacă lăsăm deoparte cacofonia de comentarii și analizăm singuri informațiile și faptele?

Capacitatea de anticipare a SRI

Scopul principal al serviciilor secrete este să anticipeze fenomenele care pot pune în pericol securitatea națională. Informațiile obținute premergător unei agresiuni permit statului să ia măsuri preventive și, în cazul în care prevenția e insuficientă, să pregătească măsuri reactive. În 2021- 2022 de exemplu, SUA a obținut, premergător invaziei ruse în Ucraina, informații referitoare la iminența acesteia. A luat măsura comunicării acestora către ucrainieni (pentru ca aceștia să-și ia măsuri de pregătire). Unele informații au fost comunicate public (strategic declassification) pentru a preveni invazia rusă. Manevra preventivă n-a reușit dar măsurile reactive (sprijinirea Ucrainei, sancțiunile etc) au împiedicat surpriza strategică și ocuparea Ucrainei în 3 zile.

Dar a detectat SRI, în România, o operațiune rusească de influență externă (malign influence operation), în timpul campaniei electorale din toamna anului trecut?

La 1 februarie 2024, Klaus Iohannis declara "Evaluarea mea este că SRI funcţionează impecabil, nu trebuie să-şi facă nimeni probleme"(link)

La 22 mai 2024, același Klaus Iohannis, comandantul suprem al forțelor armate: “Românii nu trebuie să se teamă, dar trebuie mereu să fim pregătiți pentru evenimente neașteptate. Nu e cazul să intrăm în panică sau să credem că România e cumva amenințată.” (link)

La 26 septembrie 2024, întrebat de jurnalistul Laurențiu Ungureanu (Hotnews) despre cum arată informările SRI, Marcel Ciolacu, prim-ministru și vicepreședinte al CSAT declara: “Am o persoană desemnată să se ocupe de acestă poștă secretă. Nu știu dacă fac bine că spun: nu le-am citit de vreo săptămână, atât de aglomerat a fost programul. Dacă era ceva urgent, presupun că primeam un semnal.”(link)

12 noiembrie 2024. Este dat publicității COMUNICATUL DE PRESĂ (Link) primit de la preşedintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, domnul senator Ioan-Cristian Chirteş (Grupul parlamentar al PNL). Îl prezentăm integral pentru amănuntele pe care le conține:

“Ca urmare a sesizării Comisiei de control şi supraveghere asupra activităţii SRI cu privire la alegaţiile din spaţiul public referitoare la existenţa pe teritoriul României a unor entităţi statale sau non-statale care pot afecta/influenţa procesul democratic al alegerilor prezidenţiale şi parlamentare, având în vedere solicitarea Comisiei către SRI şi răspunsul Serviciului către Comisie, doresc să fac următoarele precizări:

• până în prezent nu au fost identificate elemente de conţinut specifice campaniilor de propagandă sau dezinformare orchestrate de actori externi ostili la adresa României (#1 - n.a.);

• în context electoral, fermele de troli/boţi reprezintă, în general, instrumente utilizate pentru creşterea popularităţii candidaţilor sau atacuri asupra contracandidaţilor (respectiv asupra unor entităţi online, pagini web sau conturi deschise la nivelul platformelor de socializare care aparţin acestora), aspecte specifice campaniilor electorale online sau offline (#2);

• analiza realizată a evidenţiat existenţa şi utilizarea de conturi false la nivelul platformelor de socializare prin care sunt vizate creşterea artificială a popularităţii anumitor competitori, precum şi promovarea de conţinut îndreptat împotriva contracandidaţilor (#3);

• în privinţa conturilor false, acestea au fost create şi activate în cursul acestui an, conturile fiind orientate către lansarea de mesaje de denigrare a contracandidaţilor) (#4);

• platformele online vor iniţia demersuri de analiză avansată în vederea identificării de conturi similare şi tipare actionale care conturează amploarea reală a aşa-numitelor ,,reţele de troli" (#5);

• pentru menţinerea unui climat de securitate în spaţiul virtual, în exercitarea responsabilităţilor legale, Serviciul Român de Informaţii cooperează cu instituţiile şi autorităţile relevante la nivel naţional, avându-se în vedere utilizarea tuturor instrumentelor şi mecanismelor prevăzute de cadrul normativ european şi naţional (#6);

• având în vedere faptul că, prin amploare şi impact, raportat la gradul extrem de redus al interacţiunilor şi conţinutului generate de conturile false identificate ca active, nu a fost afectată securitatea naţională, datele obţinute fiind transmise Ministerului Afacerilor Interne, pentru gestionarea acestora conform responsabilităţilor legale (#7);

• în baza unui ordin emis de o autoritate naţională şi a constatării încălcării prevederilor din termenii de utilizare, platformele pot decide eliminarea conţinutului şi/sau închiderea conturilor (#8);

• Serviciul Român de Informaţii NU ,,întreprinde nicio acţiune care să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu excepţia acelor acţiuni ale acestora care contravin securităţii naţionale" conform art. 36 din legea de organizare şi funcţionare a SRI. (#9)”

La o privire atentă, comunicatul de presă, elaborat pe baza unui raport al SRI către Comisia de control, conține 3 componente:

• un DIAGNOSTIC, o prezentare a informațiilor, a cunoașterii pe care SRI o are referitor la desfășurarea în ONLINE a campaniei electorale (precizările #1, #2, #3, #4 și prima parte a #7)

• o prezentare a MĂSURILOR , precizările #5, #6, #8 și a 2-a parte a #7

• un STATEMENT

Dacă prezentăm informațiile în acest cadru de analiză, avem următoarele:

A. DIAGNOSTIC: până la 12 noiembrie 2024, pe componenta de cunoaștere (intelligence) a amenințărilor împotriva unei campanii electorale corecte în mediul online, SRI:

1. nu a identificat elemente de conţinut specifice campaniilor de propagandă sau dezinformare orchestrate de actori externi ostili la adresa României ( precizarea #1)

2. a “realizat o analiză”, adică a monitorizat site-urile web și platformelor de socializare cu impact asupra campaniei electorale (precizarea #3). Cel mai probabil această sarcină a fost executată de Centrul Surse Deschise (CSD) din SRI, o structură care obține informații din surse publice (OSINT).

3. ne informează că “fermele de troli/boţi reprezintă, în general […] aspecte specifice campaniilor electorale online sau offline”, adică sunt mijloace normale, obișnuite ale campaniilor electorale (precizarea #2).

4. referitor la conturi false (precizările #3 și #4), a detectat prezența lor pe platformele de socializare , “create şi activate în cursul acestui an”, orientate spre trolling ( “lansarea de mesaje de denigrare a contracandidaţilor”). Dar adaugă (precizarea #7) că, “prin amploare şi impact […] nu a fost afectată securitatea naţională”!

B. În absența identificării unor interferențe ostile, MĂSURILE luate de SRI au fost de tip preventiv:

1. “cooperează cu instituţiile şi autorităţile relevante la nivel naţional” (precizarea #6), incluzând aici Ministerul Afacerilor Interne (precizarea #7)

2. să determine platformele online să inițieze “demersuri de analiză avansată” (#5) pentru evaluarea unor posibile rețele de troli. În situația constatării de către platforme a “încălcării prevederilor din termenii de utilizare”, sau “în baza unui ordin emis de o autoritate naţională” (BEC, de exemplu, link), primele (Facebook, TikTok etc) “pot [ dar nu sunt obligate - n.a.] decide eliminarea conţinutului şi/sau închiderea conturilor” (#8).

Precizările #5, #7 și #8 ne arată că SRI se delimitează de răspunderea pentru verificarea campaniei politice în absența unor amenințări la adresa securității naționale, în favoarea altor autorități naționale ( nenumite, dar ne gândim la AEP, BEC, ANCOM, CCR etc) și a platformelor.

C. STATEMENT: SRI își reitera angajamentul de a nu intervini de partea vreunui “partid politic sau persoane fizice ori juridice”, cu excepţia situațiilor când acţiunile acestora “contravin securităţii naţionale”.

Și, până la primul tur al alegerilor prezidențiale (24 noiembrie 2024) nimic nou, business as usual. Apoi…neprevăzutul a împietrit chipurile și așa inexpresive ale marilor noștri bărbați de stat. Nici pundiții media nu păreau să înțeleagă mai bine unde greșiseră “calculele”.

La 25 noiembrie, a doua zi după alegeri, în jurul orei 16:00, într-un răspuns transmis AGERPRES, Administraţia Prezidenţială preciza: "Preşedintele României nu a primit informări din partea instituţiilor statului cu privire la existenţa unor riscuri de influenţare a alegerilor prezidenţiale sau cu privire la ingerinţe externe în procesul electoral şi nici referitor la un mod de promovare a candidatului menţionat în solicitarea dumneavoastră pe anumite reţele de socializare, care să ridice suspiciuni", cu privire la candidatul independent Călin Georgescu. (link).

Klaus Iohannis detalia mai târziu: “la scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale […] am primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii că anumite lucruri sunt ciudate. Am dispus imediat să se aprofundeze, să se verifice tot ce poate fi verificat, și în scurt timp am primit informările scrise. Am fost foarte îngrijorat de ce am citit acolo și am convocat de urgență ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării” ( declarație din 6 dec 2024 link).

Acel “la scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale” trebuie să fie oricum după ora 16:00 (25.11.2024). Până la acest moment NU AU EXISTAT INFORMAȚII DE LA SERVICIILE DE INFORMAȚII că dușmani interni sau externi ai actualei ordini constituționale, au încercat, prin intermediul alegerilor, să amenințe securitatea națională. S-a ajuns de la “semnale telefonice” la “informări scrise” în următoarele 2 zile.

27 noiembrie 2024 “Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc joi, 28 noiembrie 2024, începând cu ora 14:00, la Palatul Cotroceni.

Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului se află analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.” (link)

Deci, pe 27 noiembrie se discuta doar despre posibile atacuri cibernetice asupra infrastructurii IT&C electorale. Nimic despre campania online de inspirație rusească. De ce? Lipseau informații despre aceasta din urmă?

Pe 28 noiembrie, serviciile prezintă în CSAT niște “materiale” care reușesc cel mult să schițeze mecanismul unei campanii de promovare electorală neortodoxe, atipice pentru Romănia.

Problema “materialelor” prezentate în CSAT

04 decembrie 2024 Comunicat de presă al Administrației Prezidențiale: “Președintele României, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024”. SRI, SIE, MAI. Așadar, 3.

Același comunicat de presă anexează 5 documente. 2 de la SRI, câte 1 de la SIE, MAI și STS.

Comunicatul de presă din 4 decembrie 2024. 3 servicii inițial (SRI, SIE, MAI/DGPI), apoi 4 (apare și STS) și 5 documente (screen capture@ www.presidency.ro)

Klaus Iohannis declara, la 6 decembrie “Acolo [în CSAT - n.a.] am avut patru materiale, de la SRI, de la SIE, de la STS și de la Ministerul Afacerilor Interne, materiale pe care între timp majoritatea le cunoașteți.” ( link). Notăm: 4.

Așadar din declarații și comunicate nu reușim să aflăm exact câte documente au fost prezentate în ședința CSAT din 28 noiembrie. 3, 4, 5?

O analiză a datelor de identificare ale celor 5 documente ne permite să tragem următoarele concluzii:

• Documentul SIE (DSN1/1740/04.12.2024) Nota SIE Nr. 1956/04.12.2024 (Nesecret), un “extras neclasificat” din DOCUMENT-SURSĂ: Nota SIE Nr. 0654/28.11.2024(Secret) - 3 pagini

• Documentul MAI (DSN1/1741/04.12.2024) declasificat cu Nr. 2081968/04.12.2024 DOCUMENT-SURSĂ: NOTA de INFORMARE DGPI Nr. xxxx (nivel de clasificare necunoscut, nr. anonimizat) - 4 pagini

• Documentul SRI I ANEXĂ la Nr. 791180 (DSN1/1742/04.12.2024) DOCUMENT-SURSĂ: Anexă la Nr. 00778639/28.11.2024 (Strict Secret) - 6 pagini

• Documentul SRI II ANEXĂ la Nr. 791184 (DSN1/1743/04.12.2024) DOCUMENT-SURSĂ: Anexă la Nr. 00784853/02.12.2024 (Strict Secret) - 4 pagini

• Documentul STS (DSN1/1701/02.12.2024) DOCUMENT-SURSĂ: RAPORT STS Nr. 611/29.11.2024 (Nesecret) - 11 pagini (link).

Neclarități legate de “materialele declasificate”:

1. După cum putem observa analizând datele de emitere ale documentelor, la ședința CSAT din 28.11 s-au prezentat sigur doar 2 documente:

   • Nota SIE Nr. 0654/28.11.2024(Secret) (SIE)

   • Anexă la Nr. 00778639/28.11.2024 (Strict Secret) (SRI I)

2. La aceeași ședință e posibil să se fi prezentat și NOTA de INFORMARE DGPI (cu date de identificare anonimizate) (DGPI)

3. Celelalte 2 documente, poartă date ulterioare celei a ședinței CSAT:

   • 29.11.2024, pentru Raportul STS (care, dealtfel, nici nu a avut reprezentant la ședința CSAT)

   • 02.12.2024, pentru materialul “SRI II”

   Raportul STS era, din start, un document neclasificat. deci nu este corect să vorbim despre declasificarea lui.

Concluzii

1. În cazul în care a existat o operațiune de influență electorală rusă anul trecut, în România, informațiile la dispoziție ne confirmă că aceasta n-a fost detectată decât cel mai devreme pe 25 noiembrie, după ora 16. Deci nu a fost anticipată. A fost detectată postmortem.

2. Pentru asta pot exista 2 explicații:

   1. Fie serviciile nu au capacitatea de a detecta o astfel de operațiune de anvergură ceea ce-ar trebui să determine o anchetă și măsuri în consecință

   2. Fie nu a existat o acțiune de interferență rusă, și atunci ar trebui de asemenea organizată o anchetă parlamentară, după model SUA.

3. Bâlbâiala legată de numărul și tipul documentelor declasificate pare să sugereze o manevră politică la vârful statului, un pretext pentru anularea alegerilor.

4. Pare greu de crezut ca serviciile să nu fi mirosit chiar nimic dintr-o operațiune atât de amplă în spațiul public online. Dacă operațiunea Georgescu a fost însă o acțiune strict românească, implicarea serviciilor ar fi trebuit să se limiteze, după cum preciza SRI la 12 noiembrie, la situația existența unei amenințări la adresa securității naționale. Ori există probe că această candidatură are acest atribut?

5. În absența probelor legate de încadrarea campaniei lui Georgescu în categoria amenințări la adresa securității naționale, chiar implicarea serviciilor în investigație devine ilegală.

6. Mai există un argument în favoarea tezei jocului politic: diferența între mesajul promovat în media și documentele oficiale. Spre exemplu, în Hotărârea CCR (nr. 32) de anulare a alegerilor, motivația deciziei este dată de nerespectarea libertății de exprimare a alegătorilor, a egalității de șanse a candidaților respectiv, finanțarea netransparentă a campaniei, în timp ce în media se discută despre interferența rusă. .