Brigada Antitero din SRI (II)

Organizare - puțin mai adânc

Fenomenul terorist în România și Europa - o foarte sumară evaluare

România se află în compania selectă a țărilor europene cu impact zero al activității teroriste: potrivit Global Terrorism Index 2025 (pdf) în perioada 2014- 2024 nu s-au înregistrat incidente teroriste. Alături de Portugalia, Ungaria, Croația, Slovenia, Bulgaria sau Albania suntem și noi un exemplu de succes în domeniul prevenirii terorismului. Nu căutăm explicații pentru asta dar putem presupune că și Brigada Antitero are o contribuție la starea de fapt. Pe de altă parte însă, tocmai considerând compania în care ne aflăm, credem că nu e singura explicație.

Cu albastru sunt marcate țările în care nu au avut loc incidente teroriste în ultimii 10 ani (Institute for Economics & Peace. Global Terrorism Index 2025)

Institute for Economics & Peace. Global Terrorism Index 2025

Am încercat în articolul nostru anterior o schemă generală de organizarea a Brigăzii Antitero. Astăzi vom săpa puțin mai adânc în maldărul de informații publice pe care-l avem la dispoziție.

A. Serviciul de intelligence antitero

Potrivit art. 6 lit. a) din Legea nr. 14/1992, SRI “execută activități informative […] de prevenire și combatere a terorismului”. Așa cum am văzut, SRI susține că Brigada Antitero are în compunere o unitate informativ- operativă și una de analiză. Dat fiind specificul lor informativ le vom trata împreună, ca pe adevăratul serviciu de intelligence antiterorist din SRI.

“Departamentul informativ- operativ” e responsabil de culegerea de informații despre indivizii și grupurile care pregătesc sau sprijină acțiuni teroriste. Unitățile de acest tip din alte țări sunt organizate pe structuri mai mici (în română le-am putea spune “birouri” sau “sectoare”), specializate pe subspecii ale terorismului: internațional sau domestic (național), de inspirație religioasă (în special islamic, cu diversele variante), politică (extremă dreapta, stânga, anarhism) sau etnic-naționalistă (ex PKK).

Presupunem că și departamentul SRI de specialitate e organizat în similar, cu ofițeri operativi care încearcă șă dezvolte surse umane în interiorul sau proximitatea organizațiilor teroriste.

Asta presupunem. Ce știm sigur e că un serviciu informativ cu profil antitero a existat și în cadrul Securității, inițial în Direcția de Contraspionaj (UM 0625/RP) și mai apoi în USLA, părintele Brigăzii Antitero. Pentru că într-un regim autoritar terorismul poate deveni un instrument al puterii de stat (“terorism de stat”) și rolul structurii informative antitero a fost, uneori, paradoxal. Un exemplu? Șeful serviciului informativ al USLA, lt. col. Sergiu Nica, este cel care, la comanda superiorilor, a sprijinit grupul teroristului Carlos “Șacalul” și i-a comandat acestuia atentatul de la sediul Radio Europa Liberă (21 februarie 1981). Și nu doar atât .(Pentru mai multe detalii puteți citi cartea dlui Liviu Tofan, “Șacalul Securității”)'.

Să prezentăm și cele câteva fragmente de informații apărute în spațiul public referitoare la evoluția după 1990 a structurii de informații antitero.

La începutul anilor 2000 ramura de intelligence avea rang de direcție în cadrul Inspectoratului (mai târziu Direcției Generale) pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului din SRI și se numea prescurtat DIEAT ( Direcţia Identificare şi Evaluare Ameninţări Teroriste ). Numele sugerează că avea atât rol de culegere cât și de analiză (evaluare) a informațiilor, deci era un mini-serviciu de intelligence¹.

O altă referire la componenta informativă antitero este cazul Daniel Dragomir, lt. col. SRI în rezervă și fost “șef grupare sectoare informativ-operative în Direcția Generală Prevenire și Combatere Terorism”, tratat de noi într-un alt articol.Parcursul profesional și titlul funcției dar și datele din rechizitoriu apărute în presă sugerează că dl. Dragomir a desfășurat și apoi a condus structura - sau o componentă (importantă) a structurii - de intelligence antitero.

Referindu-se la seful de mai tîrziu al Direcției Generale de Analiză din SRI - și ofițer de analiză în cadrul SRI - același domn Dragomir spunea “îl cunosc bine pe Adrian Părăluță. Chiar foarte bine. Mai ales ca i-am fost sef, direct, intre 2009-2013” (link) . Înțelegem că structura de analiză antitero făcea parte, alături de structura informativ-operativă. din aceeași unitate a SRI condusă de Dragomir.

Un alt ofițer operativ al SRI care a activat pe linie antiteroristă e gral. Dorin Rădulescu, care în 2021 avea funcția de șef al Brigăzii Antiteroriste. Acesta povestea într-un interviu (link):

„prima misiune serioasă a fost când am început activitățile de HUMINT, activități de contactare și de a recruta surse secrete umane, cu specific pe profil antiterorist. Evident că dacă vrei să obții informații dintr-un anumit mediu, trebuie să încerci să-ți faci surse în acel mediu, chiar dacă este mai greu de penetrat. […] La primele activități îmi tremurau picioarele când a trebuit să bat la ușa unui individ care avea un anumit trecut. Am mers cu un ofițer care știa cum să pună problema, au fost primii pași și după care a început să îmi placă”.

Despre mediile în care își recrutează surse (informatori) ofițerii operativi antitero din SRI ne putem face o idee citind rechizitoriul DNA în dosarul Dragomir: libanezul Emile Kharrat era sursa lui Daniel Dragomirv și totodată cel care l-a pus pe acesta în legătură cu un alt libanez, milionarul Rami Ghaziri zis și “Regele puilor”(pentru detalii vezi articolul nostru Operațiunea “OUȚELE DE AUR ALE COLONELULUI”).

După ce s-a renunțat la DIEAT structura de intelligence din Direcţia Generală Prevenire şi Combatere Terorism a purtat o altă denumire. Am remarcat existența unei anumite embleme:

Emblema Brigăzii de Informații din SRI, posibila parteneră informativă a Brigăzii Antitero (operativă)

despre care nu știm sigur dacă se referă la denumirea serviciului de intelligence antitero din SRI. Dacă a fost așa atunci Direcția Generală Prevenirea și Combaterea Terorismului a fost alcătuită din Brigada de Informații ( componenta informativă) și Brigada Antiteroristă (componenta operativă). Rămâne să verificăm.

Și tot la capitolul “de lămurit” rămâne întrebarea referitoare la tipul de analiză de competența “departamentului” de specialitate din actuala Brigadă Antitero: doar analiză operațională sau și analiză tactică (alături de DG Analiză)?

B. “Departamentul operativ”

O astfel de structură nu poate fi găsită într-un serviciu de intelligence de tip occidental pentru că acestea nu se ocupă de securitate² (pază, control tehnic de securitate) sau de intervenții (tactice, pirotehnice). Cu două excepții notabile: FBI și FSB. FBI are în subordine o structură de intervenție denumită CIRG, dar pentru asta există o explicație: FBI e (și) serviciu de poliție, ceea ce SRI nu e. Cât despre FSB … el continuă modelul oriental, de serviciu de “securitate a statului” (nu de intelligence! Vom face diferența într-un alt articol), și moștenește Centrul cu Destinație Specială (Центр специального назначения ФСБ России, cu unitatea de intervenție, Direcția “A”/”Alfa” Управление “А” ) de la KGB-ul sovietic. SRI continuă și el, se pare, o tradiție orientală, Brigada Antitero păstrând o structură funcțională foarte asemănătoare celei a USLA (Securitate).

Practica occidentală separă instituțional foarte clar informația (ochii și urechile) de acțiunile “militare” (pumnul): de-o parte serviciul de intelligence, de cealaltă, pentru intervenții, poliția și/sau jandarmeria. Istoria autoritarismelor secolului XX ne arată că într-un regim democrațic separarea instituțională e opțiunea de preferat, mai sigură, pentru cetățeni. În România acest subiect ar trebui să îndemne la reflecție câtă vreme, de exemplu, reprimarea Revoluției din 1989 are și azi o componentă “teroristă” neelucidată (și sute de victime), iar rolul “teroriștilor”, al antiteroriștilor și chiar al “antiteroriștilor teroriști” e departe de a fi lămurit istoric și juridic.

Emblema Brigăzii Antiteroriste pe vremea când titulatura desemna doar componenta operativă

Ceea ce SRI denumește azi, generic, “departamentul operativ” (și până în 2021 Brigada Antitero) e organizat pornind de la cele două categorii de misiuni pe care le îndeplinește:

• de securitate, care la rândul ei poate fi:

  • securitatea aviației civile (aeroporturi) - control tehnic de securitate (al pasagerilor și al bagajelor), cu câini detectori de explozivi, patrule

  • securitatea aeronavelor - însoțitori înarmați

  • securitate diplomatică - paza unor misiuni diplomatice, a reședințelor unor diplomați, protecția unor diplomați străini

• de intervenție (anti- și contrateroristă) în situații de criză, cu cele două variante:

  • tactică - echipe tactice de intervenție

  • pirotehnică (sau EOD) și CBRN - echipe de intervenție pirotehnică

Să începem cu intervenția.

B.1. Structura de intervenție tactică anti-/contrateroristă

Sunt, practic, emblema Brigăzii și se spune că sunt cei mai buni dintre mascații români. Asta nu putem ști pentru că materialul pe care-l avem la dispoziție e doar PR (exerciții demonstrative, expoziții și defilări, toate însoțite de comentarii elogiase pe fundal) și folclor. Testul adevărat pentru orice unitate combatantă e lupta iar unitatea de intervenție tactică a SRI nu are (din fericire!) multe astfel de meciuri în spate. Prin comparație cu GIGN, de exemplu.

Echipă de intervenție tactică a BAT (Sursa: SRI)

Înființarea unei unități românești de intervenție antitero e plasată de istorici la începutul anilor ‘70. Formațiunea se va numi Detașamentul Special Intervenție Antiteroristă (prescurtat DSIA) sau, uneori, Serviciul Special de Intervenție.umirea . Cotuna - șef al Serviciului 2 (Detașamentul Special de Intervenție). Potrivit “Instrucţiunilor de întrebuinţare” din 1977 (document disponibil la CNSAS), Detaşamentul special de intervenţie antiteroristă era organizat pe patru (4) grupuri de luptă-asalt și unul (1) de luptă-sprijin. Grupul de luptă-asalt (considerat subunitatea de intervenție de bază ) se putea afla în una dintre următoarele situații:

• un (1) grup “în alarmă”, on-call, gata să intervină în termen scurt

• un (1) grup “la instruire, cu posibilități de alarmare”

• două (2) grupuri “în repaus”

Fiecare grup de luptă (-asalt) era compus din 3 echipe de asalt (5 oameni fiecare), pentru un efectiv de 15 oameni (1 ofițer, 14 subofițeri).

Al 5-lea grup de luptă (cel “de sprijin”) era compus din 3 echipe de sprijin (4 oameni fiecare) și 4 echipe de sprijin-pompieri (2 oameni), pentru un efectiv total de 21 militari (1 ofițer, 12 subof și 8 pompieri). Militarii din echipele de sprijin puteau avea următoarele specializări: lunetișt, pirotehnist (geniu-chimic), trăgător cu A.G.-ul, pușca-mitralieră sau aruncătorul de flăcări.

Schema Detașamentului (DSIA) avea, la sfârșitul anilor '70, 81 de posturi. În 1989, unitatea de intervenție antitero și-a păstrat titlul (și rangul) de detașament: Cotuna, unul dintre cei 8 uslași uciși pe 23 decembrie la MApN era chiar șeful Detașamentului (cunoscut și ca Serviciul 2/USLA). Presupunem așadar că odată titulatura și efectivul DSIA a rămas relativ constant pe parcursul anilor ‘80, de aprox. 80- 100 de oameni. Când se discută despre USLA - în contextul dezbaterilor istorice pe tema Revoluției - se consideră că avea în jur de 800 de oameni (ceea ce e adevărat), dar se presupune (eronat) că toți erau niște războinici perfecți, adică toți erau pregătiți pentru “intervenție antitero”. Fals! Doar 10- 15% din efectivul USLA avea pregătire tactică avansată/specială, restul cadrelor făcea parte din informativ, control bagaje, tehnic, administrativ, etc. Iar pierderile DSIA într-o singură acțiune (23 dec. MApN) au fost de 7 morți și 3 răniți: două echipe, aprox. 10% din efectivul total. Enorm!

Dacă am ajuns la efective să adăugăm că în 1989, sistemul de intervenție antitero al Securității includea și un aparat teritorial, compus din câte o grupă de intervenție antitero pentru fiecare județ. Acestea erau în subordinea Inspectoratelor Județene de Interne (deci nu USLA) și erau compuse din 2-3 echipe de intervenție a câte 3-4 militari fiecare. Alocând, cu larghețe, câte 10 militari/grup de intervenție/județ ajungem la un total de aproximativ 400 militari din Securitate pregătiți, în teritoriu, pentru intervenții antitero . Dacă îi adăugăm pe cei aprox. 100 din DSIA/USLA rezultă un total de aprox. 500 oameni la nivelul întregii țări. Câți ar putea fi azi?

În perioada 09.04.2025 – 08.04.2026 SRI implementează proiectul TacMob - „Mobilitate tactică pentru forțele specializate din cadrul SRI în prevenirea și combaterea terorismului ”. Valoarea proiectului: aprox. 1,6 mil Euro (75% fonduri europene nerambursabile). Obiectivul: “instruirea unui număr de 550 de cadre din structurile de intervenție cu responsabilități specifice pentru prevenirea și combaterea terorismului pentru utilizarea unor mijloace din dotare în vederea adaptării situațional - operaționale, generate de evoluția unor situații tactice pe timpul misiunilor”. Adăugăm: “Prin scopul și rezultatele sale, proiectul va contribui la dezvoltarea capabilităților de reacție a forțelor specializate de intervenție antiteroristă și contrateroristă, pe timpul misiunilor de prevenire și combatere a terorismului, pentru managementul optim al acțiunilor de răspuns, executarea ripostei imediate și/sau a intervenției contrateroriste”. Proiectul TacMob urmărește:

• instruirea a 550 cadre cu atribuții și competențe în combaterea terorismului și

• dotarea cu două simulatoare auto, pentru menținerea abilităților dobândite.

Ne reamintim că, pe lângă structura de intervenție tactică antitero de la centru (cu competență națională). există structuri de intervenție și la nivelul Direcțiilor Regionale de Informații.

Înzestrare

Vom prezenta azi două sisteme, nimic spectaculos.

Primul se numește S.I.D - „Sistem integrat de drone pentru intervenție contrateroristă, cu monitorizare centralizată distantă” . E vorba despre “echipamente de tip UAV, controlate prin intermediul CIMR (Centrul de Intervenție Multi-Risc) din cadrul Brigăzii Antiteroriste” , achiziționate de SRI pentru “dotarea echipelor Brigăzii Antiteroriste – la nivel național”. Dronele îndeplinesc funcția de “instrument modern de colectare a informațiilor din câmpul tactic, în vederea identificării posibilelor surse generatoare de amenințare, prin intermediul unei infrastructuri de comandă și control, care să ofere informații în timp real echipelor prim- respondent” din componența structurilor de intervenție antiteroristă/ contrateroristă. Pe lângă achiziția dronelor se urmărea și “instruirea a 18 cadre ale Brigăzii Antiteroriste” pentru a deveni operatori.

SRI nu a precizat despre ce tip de dronă este vorba dar echipamentul a fost prezentat publicului în diverse expoziții cu tehnică.

Dronă componentă a sistemului SID din dotarea BAT (Cotroceni, 2025, via Facebook)

Folosind rezultatele Bing Visual search înclinăm să credem că e vorba despre drona chinezească DJI Matrice 30 (preț cca. 1000 euro/buc):

DJI Matrice 30 din dotarea echipelor de intervenție tactică din BAT

Al doilea sistem este un “Punct de Comandă Mobil” folosit de structura de intervenție a BAT pentru conducerea în teren a operațiunilor.

Punct de comandă mobil dizlocat pe timpul unui exercițiu al BAT la Ambasada Israelului (București, 2019, AGERPRES)

Autospecială tip Punct de comandă mobil din dotarea Brigăzii Antitero, dizlocată în “câmpul tactic” pe timpul Reuniunii informale a Consiliului European (Sibiu, 9 mai 2019, via Facebook)

B.2. Structura de intervenție pirotehnică și CBRNe

În această unitate găsim echipele de intervenție pirotehnică la incidente teroriste cu bombă. Specialitatea e una dintre cele mai periculoase, fie și numai dacă ne amintim de cei doi pirotehniști USLA decedați pe timpul intervenției din complexul Grozăvești (1985).

În perioada 01.10.2020 - 31.12.2024, SRI a beneficiat de implementarea unui alt proiect finanțat di fonduri europene - “Dezvoltarea facilităţilor de pregătire și a capabilităților de intervenție necesare gestionării situaţiilor de urgenţă în domeniul CBRNe și pirotehnic asociat, generate de acte de rea-voinţă” (cod SMIS 138207), în valoare de +40 mil Euro (75% bani UE). Pe lângă edificarea unei baze de pregătire în domeniul pirotehnic (EOD) și CBRNe, proiectul a prevăzut și dotarea structurii de specialitate din “departamentul operativ” (al BAT/SRI) cu 43 autospeciale de intervenţie CBRNe “în vederea îmbunătăţirii capacităţii de intervenţie la nivelul întregii ţări”.

Autospecială de intervenţie CBRNe (Cotroceni, 2025, via Facebook)

Un proiect în același domeniu este ProtecThor - „Creșterea capacității de răspuns în domeniul CBRNe prin specializarea echipelor responsabile de investigarea și soluționarea incidentelor de acest tip”. Perioada de implementare: 24.12.2024 – 23.06.2026. Valoare: aprox. 1 mil. Euro (75% UE). Beneficiarii direcți ai proiectului sunt două instituții cu competențe suprapuse în intervenția la incidente CBRNe: SRI și IGPR (Poliția). Printre rezultate e inclusă “specializarea a 20 de cadre din cadrul SRI și IGPR prin intermediul unor cursuri de eliminare a munițiilor explozive și a dispozitivelor explozive improvizate”.

B.3. Structura de securitate aviatică

Unitatea coordonează misiunile Însoțitorilor înarmați la bordul aeronavelor (IIBA). Denumiți și sky (air) marshals, aceștia sunt cadre militare înarmate, “sub acoperire”, care asigură securitatea zborurilor față de posibilii teroriști aflați la bordul aeronavelor civile.

Exercitiu in care s-a simulat un atac terorist intr-un avion aflat in zbor si neutralizarea atacatorilor de catre echipa de securitate de la bordul aeronavei (Otopeni, aug. 2018, AGERPRES)

Potrivit Legii 535/2004 (privind prevenirea și combaterea terorismului), art. 7^1:

“Autoritatea națională în domeniul însoțitorilor înarmați la bordul aeronavelor și schimbului de informații necesar în susținerea activității acestora este Serviciul Român de Informații. […] la bordul aeronavelor civile înmatriculate în România sau aparținând transportatorilor aerieni licențiați de statul român, Serviciul Român de Informații asigură dispunerea și coordonarea însoțitorilor înarmați la bordul aeronavelor”.

O primă subunitate de sky marshals români a fost înființată la sfârșitul anului 1970. A primit numele Compania “Șoimul“, era subordonată direct Comandantului Trupelor de Securitate (armă din subordinea Securității/Ministerului de Interne, care după 1990 s-a transformat în Jandarmeria Română) iar din efectiv făceau parte și 74 de militari în termen, detașați pentru perioade între 4- 8 luni de la subunitățile de desant- parașutare ale Trupelor de Securitate. Compania era organizată pe două plutoane - unul pentru însoțirea curselor interne, celălalt pentru cele externe³.

În mai 1971 urma să aibă loc un eveniment cu consecințe importante în activitatea de însoțire a aeronavelor: deturnarea cursei TAROM Oradea- București. Cei șase făptuitori, “infractori din Marghita […] au pătruns pe aeroport înarmați, […] și sub amenințare, au forțat copilotul să decoleze, plecând spre Viena”. Acțiunea nu avea motivație politică - era doar o metodă neconvențională de trecere a frontierei spre Occident⁴. Ca o consecință, într-un document intern al Comandamentului Trupelor de Securitate se nota: “S-a reînființat serviciul de însoțire a aeronavelor care execută curse interne. Pentru însoțirea curselor aeriene interne și externe se folosesc 81 de militari”⁵.

Câteva săptămâni mai târziu, printr-o Notă raport se propunea înființarea unei “subunități permanente destinate pentru garda și securitatea aeronavelor TAROM de pe cursele interne și internaționale,precum și pentru executarea altor misiuni speciale ordonate de către conducerea CSS [Securității -n.n.] “⁶. Această unitate urma să se numească “Grupul operativ Șoimii”, să intre în subordinea directă a Comandantului CTS și să aibă “în organigrama sa 104 posturi din care 4 de ofițeri și 100 de subofițeri [de astă dată fără militari în termen -n.n. ], fiind constituit pe două detașamente, fiecare detașament având câte 5 echipe a 10 oameni. […] În principiu, detașamentul 1 va fi destinat pentru garda și securitatea aeronavelor RSR de pe cursele interne și externe, iar detașamentul 2 va constitui subunitatea de intervenție operativă”. Se mai propunea ca în subordinea Grupului operativ să fie inclusă și “compania de militari în termen care execută misiuni similare” (Compania “Șoimii”). Propunerea a fost aprobată și astfel, la 10 septembrie 1971, Grupul operativ “Șoimul” București (UM 0821) apărea pe ștatul de organizare al Trupelor de Securitate⁷.

Unitatea avea să rămână în structura Trupelor de Securitate sub diverse denumiri (Unitatea de însoțire a aeronavelor în zbor, apoi Detașamentul de asigurare a securității aeronavelor) până în 1977, când e integrată în structura USLA.

La 26 decembrie 1989 USLA era trecută în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, pentru ca în următoarele zile departamentul „Şoimii” să fie desfiinţat⁸.

Misiunea era reluată după 20 de ani: “Începând cu luna martie 2010 în responsabilităţile SRI intră şi asigurarea securităţii aeronavelor. Serviciul este desemnat de Consiliul Suprem deApărare a Ţării drept autoritate naţională pentru coordonarea însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor. […] În urma unui proces de pregătire riguroasă prima misiune a IIBA a avut loc în noiembrie 2011”⁹.

În 2014 era demarat un proiect de construire a unui Centru pentru pregătirea IIBA (Air Marshal Training Centre – ARMLET). După terminare centrul devenea unul dintre cele trei existente în Europa (celelalte în Germania și Polonia).

B.4. Securitatea aviației civile (aeroportuară)

Filtrele de securitate de la cele 16 aeroporturi internaționale din România sunt tot în răspunderea departamentului operativ din BAT. În viitor, asocierea dintre AI și senzorii pentru detectarea armelor și exploziviilor va reduce dramatic efectivele unității.

B.5. Unitatea Canină

Pe lângă senzorii tehnici, începând cu 2018 BAT a integrat în sistemul de control de securitate la aeroporturi și senzori biologici - câini specializați în detectarea explozibililor, pe care-i găsim în Unitatea Canină.

Proiectul Unitate canină specializată în detectarea explozivilor pe aeroporturile civile naționale (ROFSIP2018OS6A11P01) a fost implementat de către Brigada Antiteroristă în perioada 2018-2022. Valoarea totală a proiectului: aprox. 300.000 euro (90% fonduri europene nerambursabile). Printre rezultate:

• “realizarea unei unități canine specializate în detectarea explozibililor, compusă din opt exemplare canine din rase pretabile”;

• “instruirea a șapte conductori în vederea utilizării câinilor pentru detectarea substanțelor explozive”;

• “specializarea unui instructor pentru formarea de conductori în vederea utilizării câinilor pentru detectarea substanțelor explozive”.

Două echipe K9 din Unitatea canină a BAT specializate în detectarea explozivilor în aeroporturi

În 2021 erau achiziționate și cele două “autospeciale unitatea canina”, conform caietului de sarcini.

B.6. Structura de securitate diplomatică

Securitatea diplomatică presupune două misiuni: paza (localurilor unor misiuni, reședințelor unor diplomați) și protecția (unor diplomați).

Paza obiectivelor este misiunea principală a Jandarmeriei dar, conform H.G. 1486/2005 (Anexa 1 pct. III), 14 dintre cele 162 obiective descrise drept “localurile misiunilor diplomatice și ale unor agenții și reprezentanțe economice străine” sunt “asigurate în cooperare cu Serviciul Român de Informații”. Deducem că elemente din departamentul operativ întăresc paza acestor obiective diplomatice.

Tot departamentul operativ are misiunea de a îndeplini misiuni de “protecție antiteroristă”. Conform Legii nr. 14/ 1992 (“a SRI”) art. 6 lit. c), Serviciul “asigură protecția antiteroristă a demnitarilor români și străini, precum și a altor persoane oficiale, conform normelor stabilite de Consiliul Suprem de Apărare a Țării”. Lista nu include doar diplomați străni, după cum vedem, și poate intra în coliziune cu atribuțiile SPP - stăpânul acestui domeniu în România:

“Serviciul Român de Informații concură la realizarea protecției antiteroriste a demnitarilor gardați de Serviciul de Protecție și Pază, în situația când aceștia sunt vizați de amenințări cu acte de terorism.”

Partea bună este că “protecția antiteroristă” poate fi pentru SRI și o sursă de venituri extrabugetare:

“Serviciul Român de Informații poate asigura protecție antiteroristă și altor persoane, la cererea acestora, potrivit tarifelor convenite.” Altă ciudățenie pentru un serviciu de intelligence!

Echipă (feminină) de protecție antiteroristă apropiată a SRI (via Facebook)

C. CCOA

Potrivit Legii nr. 535/2004 (privind prevenirea și combaterea terorismului) art. 6 (3) “În structura Serviciului Român de Informații - ca autoritate națională în domeniu - se înființează Centrul de coordonare operativă antiteroristă, denumit în continuare CCOA, prin intermediul căruia Serviciul Român de Informații asigură coordonarea tehnică a SNPCT [Sistemul național de prevenire și combatere a terorismului, adică autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 6 cifra (2) - n.n.]”

Imagine din CCOA, 2017 (Sursa SRI)

În cazul unei crize teroriste, CSAT activează un centru de comandă strategică - Centrul Național de Acțiune Antiteroristă (CNAA) care “se activează pe suportul logistic și operațional al CCOA și asigură la nivel național managementul crizei teroriste” (Art. 11^1 (2)).

Reamintim că două dintre cele șase elicoptere Airbus (H175M - presupunem noi) ce urmează să intre în dotarea Grupului de Transport Aerian/GTA “Delta” al SRI sunt comandate în configurație MSU (Managementul Situațiilor de Urgență), cu capacitate de a transporta 6- 8 persoane “foarte importante” (demnitari, generali, ofițeri superiori), între care minim 4 pe “scaune rotative tip fotoliu îmbrăcat în piele“. În situații de criză teroristă acestea pot deveni Puncte de Comandă aeriene atașate CNAA.

Bibliografie selectivă

Florian Banu, Luminița Banu (editori) „Nici un atentat!”. Organizarea antiterorismului în România (1948-1989) Ed. Cetatea de Scaun (2024)

Florica DOBRE, Florian BANU, Camelia DUICĂ etc. Trupele de Securitate (1949-1989) Ed. Nemira Bucureşti (2004)

Liviu Tofan “Şacalul Securităţii. Teroristul Carlos în solda spionajului românesc” Ed. Polirom, 2013

DE LA „ȘOIMI” LA „AIR MARSHAL”. Istoria luptătorilor antiteroriști de la bordul avioanelor articol evz

REPORTAJ Cum arata baza din Romania in care se antreneaza agentii pregatiti sa lupte in avion cu teroristii aerului arthotnews

Note

1. vezi în Calendar contraterorist 2015

2. Ne referim aici la securitatea obiectivelor și a persoanelor (“securitate” în sens restrâns), nu la securitatea națională.

3. Florian Banu, Luminița Banu (editori) „Nici un atentat!”. Organizarea antiterorismului în România (1948-1989) pag. 80- 81

4. idem pag. 25

5. idem 221-222

6. idem 226

7. idem 237

8. Calendar contraterorist SRI 2015, pag. 42

9. idem, pg. 118