Brigada Antitero din SRI

Ultimii 5 ani

Continuăm exercițiul nostru de “anatomie” instituțională cu o altă unitate SRI - Brigada Antiteroristă. Când faci anatomie ai o altă perspectivă asupra lucrurilor pe care le “diseci”. Spre exemplu acum aproape 500 de ani, după ce-a disecat multe cadavre de criminali (până atunci era interzis), Andreas Vesalius a ajuns la concluzii care-au schimbat radical evoluția medicinei umane. Multe dintre practicile terapeutice de până atunci se bazau pe teoriile lui Galen, un renumit medic al Antichității (129- cca 216 d.H). Galen însuși era un anatomist, doar că, așa cum cu surprindere a descoperit Vesalius, el nu disecase oameni ci … maimuțe (macaci). Diferențe există și astfel, mulțumită lui Vesalius, medicina a intrat în epoca modernă.

Organizare la nivel central

În spațiul public există unele confuzii cu privire la denumirea unității SRI responsabile de prevenirea și combaterea terorismului. Se folosește frecvent în presă, încă din 1990, titulatura “Brigada Antiteroristă”. Această denumire a desemnat însă, la momente diferite, structuri diferite. Să explicăm.

În 2020, într-un articol LINK apărut în revista SRI se menționa că “Unitatea Antiteroristă din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI) este alcătuită din cinci departamente interconectate”. Erau enumerate (doar) patru dintre acestea:

• “Primele două, cel informativ şi cel analitic, asigură culegerea de informații, respectiv analiza riscurilor teroriste la nivel național, în raport cu evoluția internațională a fenomenului”

• Brigada Antiteroristă - care are misiuni antiteroriste și contrateroriste

• Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă (CCOA)

Aici “Unitatea Antiteroristă” e o denumire generică. Din motive necunoscute nouă (probabil secretomanită) denumirea reală nu era menționată. Cu toate astea, tot în 2020, într-un document oficial (Nota de Fundamentare la H.G. 395/2020) se preciza: “Rolul instituţional de autoritate naţională în domeniul antiterorism este realizat de către Serviciul Român de Informaţii prin intermediul unei unităţi specializate, Direcţia Generală Prevenire şi Combatere Terorism (DGPCT) […]. În cadrul DGPCT funcţionează un departament operativ, care are atribuţii pe linia executării intervenţiei asupra dispozitivelor explozive improvizate (DEI), asigurării securităţii aviatice şi protecţiei obiectivelor diplomatice”.

Așadar, în 2020, “unitatea antiteroristă” din SRI se numea Direcţia Generală Prevenire şi Combatere Terorism (DGPCT) și era constituită din cinci “departamente”, dintre care unul era Brigada Antiteroristă - “departamentul operativ”.

În 2020 a demarat în SRI reorganizarea unităților centrale - proiectul Centrio (amintit de noi aici) - și astfel, în 2021, Nota de fundamentare la H.G. 1030/ 29 septembrie 2021, ne informa că “Rolul instituțional de autoritate națională în domeniul antiterorism este realizat de către SRI prin intermediul unei unități specializate, Brigada Antiteroristă (BAT) […]. În cadrul BAT funcționează un departament operativ, care are atribuții pe linia executării intervenției asupra dispozitivelor explozive improvizate (DEI), asigurării securității aviatice și protecției obiectivelor diplomatice”.

Prin urmare, din 2021 DGPCT a revenit la denumirea purtată în perioada 1990- 2001, respectiv Brigada Antiteroristă (BAT). Unitatea are în compunere, pe lângă alte componente, și “departamentul operativ”, cel care până în 2021 s-a numit Brigada Antiteroristă.

Azi, potrivit paginii oficiale, “Brigada Antiteroristă reunește, sub comandă unică, structuri specializate în domeniul”:

1. “culegerii de informaţii pentru identificarea şi prevenirea vulnerabilităţilor, factorilor de risc și amenințărilor teroriste la adresa securităţii naţionale” adică INFORMATIV-OPERATIV

2. “evaluării şi analizei riscurilor teroriste la nivel naţional în raport cu evoluţia globală a fenomenului terorist” adică ANALIZĂ

3. OPERATIV, am spune, reprezentat de subunități specializate în:

   1. intervenții antiteroriste prin măsuri specifice de securitate diplomatică la obiectivele aflate în responsabilitatea Serviciului,

   2. securitate a zborurilor operatorilor aerieni înmatriculaţi în România,

   3. controlul de securitate pe toate aeroporturile civile din România

   4. intervenţii pirotehnice la obiectivele aflate în responsabilitate permanentă sau temporară;

   5. intervenției contrateroriste:

      1. prin măsuri tactice şi/ sau

      2. pirotehnice

         la nivel naţional.

4. cooperării interinstituționale – prin intermediul Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă (CCOA) care constituie interfaţa SRI cu instituţiile şi autorităţile naţionale care fac parte din SNPCT.

Există și o a 5-a componentă, cea de “pregătire- învățământ”, din care face parte și “un nou Centru de pregătire a luptătorilor, dedicat atât cadrelor Brigăzii Antiteroriste, cât și partenerilor din cadrul Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului”¹.

La nivel teritorial

Remarcăm că “începând cu data de 20 aprilie 2021, la nivelul Direcţiilor Regionale de Informaţii Moldova Nord (judeţele Iași - sediul principal, Botoșani, Neamț, Suceava şi Vaslui) și Transilvania Vest (judeţele Cluj - sediul principal, Bihor şi Sălaj), s-au înființat structuri de intervenție antiteroristă”². Reamintim că DRI Moldova Nord și Transilvania Vest au fost unitățile pilot cu care s-a început, în 2019, regionalizarea SRI. Sistemul de intervenție antitero a fost ulterior extins și la celelalte DRI-uri astfel că fiecare dintre Direcțiile Regionale de Informații are în compunere azi câte o mică “brigadă antiteroristă operativă”, alcătuită din³:

• “structuri de intervenție antiteroristă”, cu rol de intervenție tactică și pirotehnică (EOD - Explosive Ordnance Disposal), și

• “centre de intervenție multirisc” - puncte de comandă fixe, pentru managementul situațiilor de urgență în domeniul antiterorist

Note

1. https://www.sri.ro/prevenirea-si-combaterea-terorismului

2. https://www.sri.ro/articole/structuri-antitero-infiintate-in-iasi-si-cluj

3. https://www.sri.ro/prevenirea-si-combaterea-terorismului